Au mai rămas doar câteva zile până când chestiunea aderării României (și Bulgariei) la spațiul Schengen va fi discutată în consiliul JAI (8 decembrie). În urmă cu o lună, președintele Klaus Iohannis se declara optimist cu privire la șansele noastre de aderare. Ulterior, acesta a devenit ceva mai rezervat pe măsură ce poziția exprimată de trei state-cheie, Olanda, Austria și Suedia, nu era una foarte clară în favoarea aderării țării noastre.
În cele trei state se duceau lupte politice interne și nu exista un consens clar cu privire la un vot în favoarea aderării țării noastre, chiar dacă România îndeplinea deja toate condițiile tehnice necesare. Între timp, opozița Olandei și a Suediei s-a evaporat. Viena nu este încă convinsă, dar clasa politică din România depune eforturi pentru a înlătura opoziția Austriei, care este legată tot de rațiuni care au de-a face cu o confruntare politică internă.
Migrația, ca problemă vest-europeană
O temere constantă a statelor vest-europene era legată de problematica migrației ilegale. Aceasta a devenit o problemă serioasă pentru occidentali odată cu declanșarea războiului civil din Siria. Pe fondul confruntărilor dintre regimul dictatorial al lui Bashar al-Assad, sprijinit de Iran și Rusia, și opoziția politică care dorea înlăturarea acestuia, milioane de refugiați sirieni au ales să fugă din calea războiului, inițial în statele vecine, în special Turcia, dar mai apoi către Europa de Vest. Statele au răspuns în moduri diferite. Unele, precum Ungaria, temându-se de fluxul mare de refugiați au decis să construiască ziduri la graniță, asta cu toate că Budapesta nu reprezenta destinația finală a migranților. Văzând o oportunitate, Viktor Orban și alți populiști și-au întețit retorica anti-imigranți, transformându-i pe aceștia în țapi ispășitori pentru toate problemele. Alte state, precum Germania, au aplicat o politică contrară, primindu-i pe refugiați și invocând dreptul la azil pentru populația siriană care fugea din calea războiului civil.
Dar în ultima vreme lipsa unei reglementări precise privind migrația a cauzat tensiuni în majoritatea societăților vest-europene. Problemele economice, percepțiile publicului, prejudecățile personale și politica identitară a unor populiști au făcut ca migrația să devină o problemă presantă și o temă importantă în scrutinele din statele respective. Astăzi, în contextul în care se confruntă și cu numeroase alte probleme (inflație, criză energetică etc.) țările europene sunt ceva mai rezervate în privința migrației și încearcă să controleze fenomenul mai bine. Una dintre preocupările exprimate de capitalele vest-europene era legată de faptul că prin primirea României și a Bulgariei în spațiul Schengen, migrația va redeveni o problemă majoră, de vreme ce spațiul Schengen este unul de liberă circulație, iar aceste state, se credea, nu au capacitatea de a-și controla foarte bine granițele. Această temere este însă nefondată.
De ce România nu are o problemă cu migrația
Problematica migrației ilegale îi preocupă, așa cum am văzut, pe decidenții politici la nivel european. Recent, s-au încheiat la Bruxelles discuțiile legate de fluxurile migratorii care afectează Uniunea Europeană. Unul dintre subiecte a fost legat de fluxul migratoriu prin Balcanii de Vest. Așa cum arată însă datele FRONTEX, migranții ilegali au folosit preponderent trasee din alte state aflate pe ruta Balcanilor de Vest, România nefiind inclusă pe traseul migranților. Dimpotrivă, în primele 9 luni ale anului 2022, în România s-a înregistrat o scădere cu 43% a intrărilor ilegale.
România se află în proximitatea rutei Balcanilor de Vest, însă datele FRONTEX arată că doar o foarte mică parte din migrația de pe Ruta Balcanilor de Vest trece prin România. Concret, comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, la frontiera cu Serbia s-a înregistrat o scădere a presiunii imigraționiste, atât in ceea ce privește detecțiile și șederile ilegale, cât și în ceea ce privește prevenirea trecerilor ilegale. Astfel, se confirmă eficiența măsurilor dispuse pentru controlul și supravegherea frontierei, în timp ce numărul detecțiilor la frontiera cu Serbia reprezintă doar 1,3% din totalul detecțiilor raportate de Agenția FRONTEX pe ruta Balcanilor de Vest. Este un argument solid că România nu se află pe principala rută aleasă de migranți pentru a ajunge în spațiul Schengen.
România a acționat în mod adecvat pentru gestionarea eficientă a frontierelor externe. Există un lanț clar de comandă și control la nivel național. Cu numărul actual de polițiști de frontieră instruiți, cu echipamente de control la frontieră și tehnologii de ultimă generație, România asigură o supraveghere și controale la frontieră la un nivel de înaltă calitate, inclusiv verificări sistematice ale tuturor pasagerilor în bazele de date relevante. România a trecut cu bine două evaluări tehnice voluntare în ultima vreme. Rapoartele elaborate de experți au fost extrem de pozitive și au confirmat faptul că îndeplinim absolut toate cerințele pentru a fi parte din spațiul Schengen. Structurile MAI au făcut eforturi considerabile și au reușit prin investiții și o muncă de perfecționare continuă să îndeplinească la standarde înalte acquis-ul Schengen, chiar dacă au trecut 11 ani de la ultima evaluare.
Prin urmare, argumentele privind migrația nu sunt justificate pentru a stopa aderarea României la spațiul Schengen. Șansa României la Consiliul JAI din 8 decembrie este la distanță de un singur vot. Rămâne de văzut dacă statele europene vor lăsa rezervele deoparte și vor accepta inrarea țării noastre. În caz contrar, euroscepticism în rândul românilor ar putea cunoaște o creștere exponențială.
