Donald Trump, președintele SUA, și Vladimir Putin, președintele Rusiei, au inițiat primele discuții pentru a găsi o formulă de pace în Ucraina, care să ducă la împărțirea teritoriilor atât de disputate. Viitorul Ucrainei se decide între marile puteri, în timp ce Uniunea Europeană (UE) nici măcar nu a fost invitată la aceste discuții.
Realismul politic al lui Trump
Donald Trump începe negocierile cu Putin plecând de la un realism politic care a lipsit până acum de pe scena internațională. Pete Hegseth, secretarul apărării SUA, a schimbat complet discursul despre Ucraina și a precizat că intrarea acesteia în NATO nu este posibilă. În ultimii 3 ani, toate summit-urile NATO au precizat în repetate rânduri că Ucraina va fi în NATO, ceea ce a și alimentat conflictul cu Rusia. SUA condusă de Donald Trump nu este interesată de acest obiectiv.
Situația de pe frontul din Ucraina i-a determinat pe politicienii americani să accepte o altă realitate despre care nu s-a vorbit în ultimii 3 ani.
„Vrem o Ucraina suverană și prosperă, dar revenirea la granițele de dinainte de 2014 nu este posibilă”, a spus Pete Hegseth, în fața aliaților SUA.
NATO adoptă o schimbare radicală, iar despre asta a vorbit și Elon Musk pe rețelele de socializare. SUA nu mai consideră prioritară apărarea Europei și nu va trimite militari în Ucraina pentru a menține pacea. Dacă statele europene vor decide să trimită trupe pentru menținerea păcii, Pete Hegseth a anunțat deja că aceste trupe nu vor fi sub umbrela NATO și nici nu vor fi acoperite de Articolul 5 din Tratatul NATO.
Dar o altă realitate politică pe care europenii încă nu vor să o accepte este aceea că trupele pentru menținerea păcii – peacekeeping – pot fi trimise doar cu acordul Rusiei, care nu are niciun interes să aibă militari străini la granița sa. Rusia a început acest conflict tocmai pentru că nu voia militari străini lângă granița sa. Prin urmare, este rupt de realitate să vorbim despre peacekeeping în Ucraina. Trimiterea unor astfel de trupe europene – probabil din Franța și Marea Britanie – înainte de un acord de pace nu ar face decât să alimenteze și mai mult conflictul și să distrugă negocierile dintre SUA și Rusia. Putin le-ar putea considera parte din război sau o invazie, chiar dacă francezii și britanicii nu vor participa în zonele cu conflict direct.
China, arbitru între SUA și Rusia
SUA și Rusia s-au așezat la masa negocierilor, iar acestea au început cu mult timp înainte să avem confirmarea că Putin și Trump au vorbit la telefon. Cei doi președinți au confirmat că Trump a fost invitat la Moscova, ceea ce arată că negocierile nu au început ieri, ci au loc de ceva timp.
Un rol important ar putea să-l joace China, după cum a precizat Donald Trump.
„Din fericire, China ne poate ajuta să oprim războiul, în special cel Rusia-Ucraina. Ei au o mare influență asupra situației și vom lucra cu ei”, a precizat președintele SUA.
China a avut mai multe tentative în ultimii 3 ani, dar nu a reușit să convingă Rusia. Donald Trump, cel mai probabil, se referă la ajutorul economic și tehnologic pe care China îl oferă Rusiei. Trump ar vrea să repete cazul Kissinger-China din anii 70, când China comunistă a întors spatele URSS-ului și a construit relația cu SUA. Situația geopolitică de astăzi e complet diferită, pentru că principalul rival al SUA a devenit China, nu Rusia.
În ultimii 3 ani, Rusia și China au devenit parteneri foarte apropiați, care nu au altă soluție decât aceea de a se ajuta reciproc. Dacă China va sta la masa negocierilor, Putin poate spera la un aliat puternic (deși teama trădării va fi mereu). China nu poate să negocieze o slăbire a Rusiei, pentru că este partenerul său major, mai ales din punct de vedere militar și diplomatic. În același timp, dacă SUA rămâne implicată în Ucraina, pentru Beijing este un avantaj. La fel cum o înfrângere a NATO în Ucraina este un alt avantaj pentru China, care ar putea invada Taiwanul.
Beijingul a propus deja un summit cu SUA și Rusia pentru a găsi o formulă de pace în Ucraina. În afară de imaginea de „soft power” este greu de anticipat ce ar putea obține China.
SUA și Rusia, solicitări complet diferite
Dar abia aici încep problemele negocierilor. Solicitările Rusiei nu s-au schimbat deloc în acești ani de război și oricât a insistat China, Putin nu a cedat. Rusia nu vrea doar anumite teritorii din Ucraina, ci o demilitarizare (sau o armată mică în Ucraina) și o reducere a prezenței NATO în Estul Europei, astfel încât să nu se mai simtă amenințată. Pe de altă parte, NATO s-a extins în Suedia și Finlanda (chiar la granița Rusiei) și și-a crescut prezența militară în Estul Europei. Toate acestea vor reprezenta negocieri foarte greu de rezolvat. Poziționările lor nu se rezolvă doar printr-un telefon și ar putea rămâne nerezolvate, deoarece Rusia își dorește să aibă influență în Ucraina și un guvern la Kiev care să fie prietenos cu vecinii săi. De asemenea, Ucraina va trebuie să recunoască teritoriile pierdute ca fiind parte din Rusia.
Rusia se așază la masa negocierilor cu avantajul avansării pe front. Ucraina se agață de micul teritoriu ocupat în regiunea Kursk din Rusia, însă riscă să-l piardă în curând pe măsură ce trupele rusești vor continua să avanseze. Se estimează că în această vară am putea asista la un colaps al trupelor ucrainene. Trump este dispus să le lase rușilor teritoriile ocupate, chiar dacă momentan nu a precizat ce ar putea câștiga SUA.
Președintele SUA încearcă să-l constrângă pe Putin să accepte anumite condiții și a amenințat cu o înăsprire a sancțiunilor și o scădere a prețului petrolului. Așa cum Putin a spus de mai multe ori, pentru ei nu este o bătălie economică, ci una istorică și vitală. Dacă Trump abordează problema Ucrainei ca pe o afacere între state, riscă să nu rezolve nimic.
„Dacă nu facem un acord, și curând, nu voi avea altă soluție decât aceea de a impune alte creșteri de taxe și sancțiuni pe tot ceea ce Rusia vinde în Statele Unite ale Americii și în alte țări participante”, a declarat Trump, în urmă cu câteva săptămâni, pentru a-l speria pe Putin.
UE, marele învins în Ucraina
În 2022, atât Germania, cât și Franța au încercat să găsească o formulă de pace. Scholz și Macron s-au întâlnit cu Putin, acordul părea aproape, dar Ucraina susținută de Marea Britanie a decis să refuze discuțiile cu Moscova. UE a fost constrânsă să ajute Ucraina militar, dar mai ales economic.
În noiembrie 2024, ajutorul UE pentru Ucraina se ridica la un total de 118 miliarde de euro, cea mai mare parte fiind ajutorul economic-financiar. Ajutorul militar era de doar 43,5 miliarde de euro. În ultimele luni, UE a mai oferit și alte ajutoare, iar suma totală se apropie de 140-150 de miliarde. O parte din bani au fost dați sub formă de împrumut, însă o economie distrusă nu poate da nicio garanție.
Statele UE nici măcar nu participă la aceste negocieri SUA-Rusia, pentru că și-ar dori o continuare a războiului. Kaja Kallas, Înaltul Reprezentat al UE pentru politică externă, a precizat că Uniunea va continua să ajute Ucraina.
„În această dimineață m-am întâlnit cu Rustem Umerov, ministrul apărării din Ucraina. Ministrul Umerov m-a asigurat că ucrainenii sunt fermi și nu vor renunța la libertatea și la teritoriul lor. Și Europa va fi fermă și va continua să ajute Ucraina în lupta sa”, a declarat Kallas, joi.
În urmă cu câteva săptămâni, Kallas preciza și ipoteza că UE ar putea ajuta Ucraina în război chiar și fără implicarea SUA.
Ieri, la Paris, o avut loc o întâlnire a miniștrilor de externe din Franța, Polonia, Germania, Spania și Marea Britanie care au declarat că negocierile de pace trebuie să includă și Europa. Chiar mai mult, ministrul apărării din Estonia a continuat să insiste cu faptul că Ucraina „are dreptul să fie în NATO”, deși SUA s-a exprimat clar în acest sens.
Tot pentru continuarea războiului s-a exprimat și Mark Rutte, secretarul general al NATO, la începutul acestui an. Dar discursul acestuia s-a schimbat deja ieri, după ce Pete Hegseth a prezentat viziunea SUA. Mark Rutte susține un acord de pace, însă cu implicarea Ucrainei.
Problemele de la masa negocierilor
Indiferent cine va participa la negocieri, o formulă de pace nu va apărea imediat pentru că solicitările părților implicate sunt foarte diferite, iar situația de pe front pare favorabilă Rusiei. Chiar dacă Ucraina va renunța la o parte din teritorii, Putin nu va fi fericit ca Kievul să intre sub umbrela UE-SUA.
Charles Kupchan, fostul consilier al lui Obama, a precizat că există șanse mai mari să vedem un conflict înghețat decât o rezolvare definitivă. Pentru Kupchan, un acord acceptabil pentru SUA și Ucraina ar fi acela în care rușii ar rămâne cu 20% din teritoriile Ucrainei, iar restul de 80% ar rămâne independent și apropiat de Occident.
„Conversația nu va fi dificilă în privința teritoriilor, dar în privința altor solicitări ale lui Putin, inclusiv cele privind limitarea forțelor armate ale Kievului, asumarea unei neutralități permanente, recunoașterea Ucrainei orientale care parte a Rusiei, eliminarea sancțiunilor occidentale, un acord mai amplu asupra securității europene care să implice și retragerea unor trupe NATO”, a declarat Kupchan, după discuția dintre Trump și Putin.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
