Liderii partidelor au spus la discuțiile cu președintele interimar că nu sunt de acord cu trimiterea de trupe de menținerea a păcii în Ucraina.
Ei nu au precizat vreo idee nouă despre ce-ar trebui să propună Bucureștiul la întâlnirea extraordinară cu liderii europeni de săptămâna viitoare.
România pare că-și dorește să se retragă din jocul internațional, ca și cum nu are nimic de spus sau de adăugat. Președintele interimar Ilie Bolojan este la rândul lui excedat de crizele succesive din țară și din afară, pus într-o postură pentru care nu era, poate, destul de pregătit.
La discuțiile de la Cotroceni, Bolojan a încercat să afle de la șefii formațiunilor parlamentare care sunt obiectivele lor privind securitatea țării și cum se raportează la contradicțiile dintre Aliați pe tema Ucrainei.
Întâlnirea a avut loc pe fondul propunerii pe care le-a făcut-o președintele francez Emmanuel Macron europenilor: să ofere garanții de securitate Ucrainei în cazul în care Kievul decide să se angajeze într-o formulă de pace. Macron a explicat că Parisul „nu va trimite trupe în Ucraina mâine”, dar că „ia în considerare” să trimită „forțe pentru a garanta pacea odată ce aceasta a fost negociată”. Marea Britanie și Noua Zeelandă s-au oferit la rândul lor să-și trimită soldații pentru securizarea Ucrainei.
În România, niciun partid nu e de acord cu ideea de a trimite militari români în țara vecină. După cum a explicat șeful UDMR, Kelemen Hunor, „dacă este pace, nu ai nevoie de menţinerea forţelor” iar dacă e război „nu vrei să intri în război”. UDMR crede că România poate asigura un sprijin logistic pentru Ucraina, punând la dispoziția SUA „și celor care vor să se implice mai activ” infrastructura necesară, dar fără a trimite trupe.
La întrebarea ce fel de garanții de securitate ar trebui să primească Ucraina, România nu poate formula încă un răspuns. La summit-ul extraordinar din 6 martie, unde șefii de stat și de guvern din Uniunea Europeană vor discuta acest subiect, Bucureștiul nu are prea multe de spus. Totuși, e de așteptat ca Ilie Bolojan să nu se plaseze alături de statele care tind spre iliberalism, cum sunt Ungaria sau Slovacia, care vor fi mai degrabă de partea agresorului, ci să caute mai degrabă să fie alături de marile democrații liberale. Fiindcă nu se pune problema intrării în război, ci opririi lui. Chiar și așa, partidele din Parlamentul României au respins ideea trimiterii de trupe de menținere a păcii în eventualitatea unei încetări a conflictului ruso-ucrainean. Premierul social-democrat Marcel Ciolacu a fost aproape la fel de ferm pe poziții ca liderul AUR, George Simion.
În schimb, PSD este de acord cu o alocare suplimentară destinată Apărării, dar numai dacă e vorba despre investiții în industria națională de armament. Ciolacu ar mai vrea să scoată din deficitul bugetar cheltuielile de Apărare, o idee destul de originală, care din punct de vedere economic nu are relevanță. Lidera USR Elena Lasconi a propus la consultările de la Palatul Cotroceni ca banii rămași din Planul Național de Redresare și Reziliență să fie folosiți pentru apărare, ca și cum fondurile europene își pot schimba destinația peste noapte. Lasconi ar mai vrea un task-force de apărare european în războiul hibrid, dar UE are deja mecanisme funcționale în acest sens.
Multe state europene continuă să aibă rezerve despre trimiterea forțelor de menținere a păcii în Ucraina, mai ales că ecuația are deocamdată mai multe necunoscute decât constante iar România se află în plină campanie pentru prezidențialele din luna mai. Orice raliere la soluția Franței ar însemna un nou impuls pentru extremiștii români în căutarea unui nou candidat după toate probele scoase la iveală ieri de procurori împotriva lui Călin Georgescu.
Peste tot în regiune sunt duplicități și complicații. Premierul bulgar, Rosen Jeliazkov, a spus că strategia europeană trebuie să mizeze pe „obținerea păcii prin construirea puterii Ucrainei” și că „e nevoie de garanții de securitate fiabile și stabile”, dar săptămâna trecută, Parlamentul Bulgariei a refuzat să condamne Rusia ca agresor.
Polonia, care are alegeri prezidențiale tot în luna mai, „nu plănuieşte să trimită trupe pe teritoriul Ucrainei”, potrivit premierului Donald Tusk, care nu exclude, totuși, „circumstanţe care ar putea schimba această poziţie”.
Șeful guvernului de la Praga, Petr Fiala, a fost și el precaut, tot din cauza scrutinului parlamentar, programat pentru octombrie, pe un trend crescător al populiștilor cehi: „trebuie să dezvoltăm căile de sprijin la care ne-am angajat (…) nu să deschidem altele”. Iar premierul ungar Viktor Orban a declarat potrivit filosofiei Budapestei că Ungaria susține un plan de pace fără garanții de securitate pentru Ucraina.
Țările defunctului Tratat de la Varșovia rămân sfioase sau chiar duplicitare când vine vorba despre Rusia și destul de des preferă echivocul în locul principiilor.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
