În iunie, Comisia Europeană a prelungit până la 31 decembrie 2026 interdicția de export pentru ovine și caprine din România către țări terțe. Măsura este o reacție de precauție sanitar-veterinară, nu una comercială: ea limitează ieșirea animalelor vii pentru a controla riscul epidemiologic și pentru a proteja statutul zoosanitar al României și al pieței europene, arată informat.ro.
De ce a fost prelungită interdicția
Prelungirea unei astfel de interdicții are, de regulă, o logică sanitară: dacă există focare, suspiciuni de răspândire ori riscuri persistente pentru boli care afectează ovinele și caprinele, autoritățile europene preferă să blocheze exportul către state din afara UE până când situația este stabilizată.
Miza este dublă: să nu se răspândească boala prin transportul animalelor vii și să nu fie compromisă încrederea comercială în lanțul zootehnic românesc.
Cu alte cuvinte, măsura nu spune că sectorul românesc este „incapabil”, ci că Bruxellesul a considerat că riscul epidemiologic era încă suficient de mare pentru a justifica restricția.
Ce înseamnă pentru fermieri
Pentru crescători, interdicția apasă mai ales asupra exporturilor de animale vii către piețe din afara Uniunii Europene, unde prețurile pot fi uneori mai bune decât pe piața internă.
În practică, asta poate reduce veniturile, poate împinge producătorii spre vânzare locală sau spre procesare în țară și poate accentua presiunea asupra costurilor din ferme.
Totuși, pe termen mediu, o astfel de restricție poate fi și un semnal pentru investiții în biosecuritate, trasabilitate și infrastructură de transport mai bună.
Reprezentanții ANSVSA și asociațiile de fermieri din România au catalogat decizia de suspendare totală ca fiind „disproporționată”, solicitând măsuri alternative de regionalizare (izolarea strictă doar a zonelor unde evoluează boala) pentru a nu bloca fermele din județele neafectate. Cu toate acestea, din cauza severității virusului PMR, executivul european a optat pentru menținerea interdicției extinse.
Mercosur și aparenta contradicție
Nu este o contradicție strictă între această măsură și opoziția unor partide sau asociații față de Acordul Mercosur, pentru că vorbim despre două planuri diferite: unul sanitar-veterinar și unul comercial-politic.
Criticii Mercosur invocă, de obicei, concurența produselor agricole mai ieftine din America de Sud și temerile legate de standarde, prețuri și presiunea asupra fermierilor europeni.
În cazul interdicției pentru ovine și caprine, statul sau UE nu protejează piața împotriva concurenței, ci încearcă să limiteze un risc epidemiologic concret.
Citește mai mult AICI.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
