Dezastru la testele PISA. La mai bine de 20 de ani de când am început să participăm, România bate pasul pe loc. Nivelul este același, adică foarte scăzut. În Uniunea Europeană, după noi este doar Bulgaria. Nu reușim să depășim, ca țară, nivelul general de competență 2 care este considerat nivelul critic. Aproape jumătate dintre elevi nu înțeleg ce citesc.
Un rezultat previzibil
Rezultatul prost de la testele PISA nu reprezintă o surpriză. Asta pentru că studiile PISA ne arată de ani de zile nivelul scăzut al educației din țară. Există mai multe surse ale acestor probleme, majoritatea fiind structurale, nu locale.
Pe de o parte, abandonul școlar reprezintă un motiv de îngrijorare. În 2019 rata abandonului școlar timpuri era de 15,3%. În România însă cheltuielile cu educația rămân printre cele mai scăzute la nivelul Uniunii Europene. Accesul la educație rămâne unul dificil pentru o mulțime de copii proveniți din familii defavorizate. În lipsa accesului egal la educație nu putem vorbi despre o egalitate de șanse și nici de o educație performantă.
Pe de altă parte, observăm că există probleme la clasele mici și în învățământul gimnazial. De aici putem deduce că există probleme în procesul de predare – învățare. Modul în care se face acest proces în acest moment este ineficient. Statul nu ajunge la elevii care au probleme de alfabetizare funcțională, iar lucrul acesta se traduce mai apoi prin acumularea lacunelor. Multe dintre acestea nu sunt acoperite niciodată. Elevii adună aceste lacune, iar rezultatele sunt clare: o pondere tot mai mare a analfabeților funcționali.
Posibile soluții
Ținând cont că vorbim de probleme structurale, trebuie căutate soluții structurale. În primul rând trebuie lucrat mai mult în învățământul primar, în special ciclul inferior, clasele I-IV. Învățământul trebuie să se centreze aici pe competențe de bază pentru elevi – scris, citit, socotit – astfel încât aceștia să își dezvolte abilități de bază.
În al doilea rând, trebuie pus mai mult accent pe corpul profesoral pentru că acesta ocupă un loc important în procesul predare – învățare. O parte din corpul profesoral și-a arătat limitele în timpul epidemiei de coronavirus. Tehnologizarea educației trebuie să vină la pachet cu un program de formare pentru profesori, astfel încât aceștia să își poată structura eficient materia predată și să se adapteze în funcție de necesități. Există în continuare mulți profesori slabi pregătiți care ajung să predea în ciuda acestui fapt, de vreme ce la nivel național ne confruntăm cu o lipsă acută a corpului de profesori. Pregătirea profesorilor trebuie să includă și componenta profesională, examene serioase pentru corpul profesoral și o selecție pe bază de rezultate. Pentru a crește cantitatea și calitatea corpului profesoral este nevoie însă și de stimulente suficiente. În prezent, un profesor cu grad didactic II şi studii superioare de lungă durată, a cărui vechime este de 1-5 ani are un salariu de bază de 4.235 lei. Un învățător ajunge după 25 de ani de vechime la un salariu de 4.280 de lei. Avem în continuare printre cele mai mici salarii pentru profesorii de la nivel universitar și pre-universitar din Europa.
Testele PISA au confirmat faptul că România are nevoie de reforme ample în Educație. Reformele trebuie să includă accesul egal la educație, salarii competitive, școli dotate, curriculă adaptată, digitalizarea educației și, în general, un accent mai mare pe elevi și profesori.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
