Statul Israel se află oficial în război cu gruparea militantă palestiniană Hamas. Conflictul a izbucnit la capătul unui an întreg marcat de tensiuni între cele două tabere, dar rădăcinile acestuia sunt mult mai profunde. De fapt, conflictul israeliano-palestinian este unul dintre cele mai lungi și complexe conflicte din lume, având în spate decenii întregi de rivalități.
Putem spune că acest conflict a fost declanșat și alimentat de o serie de factori istorici, politici, religioși și sociali. Iată care sunt principalele motive pentru care cele două părți se luptă.
Istorie și Teritoriu
Rivalitatea istorică dintre israelieni și palestinieni are rădăcini în perioada de dinainte și după al Doilea Război Mondial, atunci când Palestina, teritoriu care cuprinde atât Israel cât și Fâșia Gaza se afla sub mandat britanic.
Crearea statului Israel în 1948 pe o parte a teritoriului Palestinei a fost un moment cheie care avea să alimenteze o rivalitate israeliano – arabă profundă. Statele arabe din jur, în frunte cu Egipt au considerat ilegim statul Israel și au purtat mai multe războaie între 1948 și 1973.
Disputa asupra dreptului la autodeterminare într-un teritoriu revendicat de două tabere – israeliană și palestiniană – reprezintă o sursă majoră de conflict. Principalele teritorii disputate în prezent sunt Cisiordania, Fâșia Gaza și Ierusalimul de Est
Ce spun palestinienii
Palestinenii susțin că sunt privați de drepturile lor în teritoriile controlate de Israel, inclusiv dreptul la liberă circulație, acces la resurse naturale și dreptul la autodeterminare.
Construcția de așezări israeliene în Cisiordania și în Ierusalimul de Est este una dintre principalele chestiuni disputate, întrucât palestinienii văd aceste așezări ca pe o încălcare a drepturilor lor și o amenințare la adresa unei viitoare soluții de două state. Totuși, de-a lungul timpului în Palestina au apărut diverse facțiuni radicale, printre care Hamas, care au decis să folosească tactici teroriste pentru a-și promova interesele. Lucrul acesta este blamat de comunitatea internațională.
Ce spun israelienii
Israelul consideră că are dreptul la securitate și că este nevoit să se apere împotriva amenințărilor teroriste și atacurilor asupra cetățenilor săi. Organizații teroriste precum Hamas din Fâșia Gaza au lansat atacuri cu rachete împotriva Israelului, ceea ce a dus la conflicte militare repetate. Pe de altă parte, de-a lungul timpului israelienii au colonizat și au anexat teritorii care anterior aparțineau palestinienilor. În urma războiului din 1967 de pildă, israelienii au anexat Cisiordania și Ierusalimul de Est, producând un exod masiv al palestinienilor.
Identitate religioasă și națională
Ierusalimul este un oraș sfânt atât pentru evrei, cât și pentru musulmani și creștini, ceea ce face ca controlul asupra acestuia să fie o chestiune sensibilă și o constantă sursă de tensiuni. Ambele părți au argumentat că au dreptul istoric și religios asupra locurilor sfinte din oraș, ceea ce agravează conflictul. În 2017, președintele SUA, Donald Trump a recunoscut Ierusalimul drept capitala statului Israel. Lucrul acesta a generat un nou val de proteste și violențe între cele două tabere, de vreme ce palestinienii consideră că au și ei un drept asupra orașului sfânt.
În primăvara acestui an s-a consumat un alt episod brutal. În aprilie, poliţia israeliană a intervenit în interiorul Moscheii al-Aqsa din Ierusalimul de Est pentru a disloca „agitatori”. Mai mulți palestinieni au fost răniți în urma ciocnirilor cu poliția. Denunţând „o crimă fără precedent”, mişcarea islamistă palestiniană Hamas, aflată la putere în Fâşia Gaza, le-a cerut palestinienilor din Cisiordania „să meargă în masă la moscheea al-Aqsa pentru a o apăra”. Episodul a dus la un nou val de ciocniri între palestinieni și israelieni.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
