Ucraina reușește să influențeze în mod direct campaniile electorale din Estul Europei, iar același lucru se poate întâmpla și în România, care va merge la urne în 2024. Țări precum Polonia și Slovacia trebuie să găsească soluții la problemele generate de situația din Ucraina, ceea ce provoacă nemulțumiri pe scena internațională.

Slovacia

Slovacia va merge la urne pe 30 septembrie pentru a-și alege noul parlament. Partidul Smers, partid de stânga și condus de fostul premier Robert Fico, este favorit în sondaje cu 22%, la mare distanță față de locul 2. Poziția lui Robert Fico este una destul de clară: acesta își dorește să oprească ajutorul militar pentru Ucraina și să renunțe la unele sancțiuni economice împotriva Rusiei. În acest sens, Fico este ajutat și de sondaje, deoarece peste 70% dintre slovaci vor ca țara lor să nu trimită arme în Ucraina și 51% consideră că Vestul și Ucraina sunt responsabile pentru conflict.

Ucraina influențează în mod direct campania electorală din Slovacia și acest lucru nu ajută deloc partidele pro-UE sau pro-NATO care pierd voturi. De asemenea, încrederea slovacilor în instituțiile europene sau în SUA este într-o continuă scădere. 50% dintre slovaci consideră că Statele Unite ale Americii reprezintă o amenințare pentru securitatea țării lor, având cel mai mare procent din regiune, pe locul secund fiind Bulgaria cu 33% și pe 3 Ungaria cu 25%.

În același timp, criza cerealelor provenite din Ucraina reprezintă o mare problemă pentru fermierii din Slovacia, care s-au arătat nemulțumiți. În urmă cu câteva zile, Slovacia și Ucraina au ajuns la un acord privind transportul cerealelor, ceea ce nu poate decât să crească nemulțumirea cetățenilor înainte de alegeri.

Polonia-Ucraina, relații tensionate

Polonia se pregătește de alegeri parlamentare pe 15 octombrie 2023, iar partidul Lege și Justiție (PiS) aflat la guvernare a decis să schimbe puțin modul în care se raportează la Ucraina. Dacă până acum Polonia era un mare susținător al cauzei ucrainene, polonezii care guvernează au decis să reducă ritmul pentru a-și proteja campania electorală. PiS este un partid naționalist-conservator, dar se confruntă cu partidul Konfederacja, care îi poate fura voturile naționaliștilor, deși în sondajele Politico este la doar 10%.

Polonia și Ucraina s-au certat pentru transportul de cereale. Polonia fiind unul dintre primele state UE care a interzis importurile din Ucraina sau transportul de cereale. Astfel de decizii au fost luate după ce fermierii polonezi au protestat de mai multe ori și au amenințat cu blocarea frontierelor dacă cerealele din Ucraina mai ajungeau pe teritoriul Poloniei.

În sondaje se observă că în 2023 a scăzut încrederea polonezilor în Ucraina. În 2022, 83% dintre tinerii polonezi declarau că țara lor trebuia să ajute Ucraina în conflictul cu Rusia. În 2023, doar 64% mai sunt de aceeași părere, înregistrându-se o scădere de 19 procente într-un an. De asemenea, s-a dublat numărul tinerilor polonezi care vor ca țara lor să fie neutrală în conflictul dintre Ucraina și Rusia, ajungând la 33%.

Partidul Konfederacja a profitat de aceste lucruri și a promis, în ultimul an, că nu va acorda niciun ajutor Ucrainei, acuzând inclusiv o „ucrainizare a Poloniei”. Trebuie precizat că relațiile dintre polonezi și ucraineni nu au fost niciodată prietenoase și rămân multe probleme istorice între cele două popoare.

Inclusiv PiS a înțeles că polonezii nu mai sunt atât de încântați de Ucraina și au schimbat strategia, amenințând chiar că nu vor mai livra arme. PiS încearcă să-și conserve voturile naționaliștilor, iar momentan este departe de a pierde alegerile din cauza conflictului de la granițe.

Germania și România

Discursul politic anti-Ucraina începe să se extindă în Uniunea Europeană, ajungând inclusiv la Berlin. Partidul de dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) a câștigat foarte mult în sondaje, ajungând pe locul 2, după ce a criticat ajutorul german pentru Kiev și situația economică. AfD a reușit chiar să depășească SPD, partidul cancelarului Olaf Scholz, cu 5 procente, ajungând la 22% în sondajele Politico. 

AfD profită inclusiv de recesiunea din Germania și de pierderea industriei germane, care pentru multe decenii a fost motorul economiei UE. Problemele economice, combinate cu pretențiile tot mai mari ale Ucrainei, îi fac pe germani să adopte și să accepte un discurs critic la adresa Kievului. AfD a criticat inclusiv sancțiunile economice împotriva Rusiei, care ar afecta direct economia germană.

Discursul anti-Ucraina se va accentua în statele UE pe măsură ce se vor apropia alegerile și vor crește nemulțumirile cetățenilor, deoarece sondajele arată că susținerea pentru cauza Ucrainei este în scădere. România va merge la urne în 2024, însă e departe de o dezbatere despre Ucraina, care ar putea exista abia la alegerile prezidențiale.

Chiar dacă România e un stat pro-NATO și pro-UE, în ultimii ani încrederea în aceste organizații este în scădere. De asemenea, nici românii nu au avut relații bune cu ucrainenii în ultimii 30 de ani, fiind multe dispute rămase nerezolvate, precum Bâstroe. Într-un sondaj realizat de LARICS, 70% au declarat că Ucraina ar trebui să cedeze o parte din teritoriu pentru a pune capăt conflictului.

Diana Șoșoacă

Discursul anti-Ucraina este promovat în România de senatoarea Diana Șoșoacă și noul ei partid SOS România. Aceasta s-a exprimat de mai multe ori împotriva ajutorului oferit Ucraine.

„Problema Ucrainei este că deține teritorii care nu îi aparțin și de aceea am depus și în Parlamentul României un proiect de lege prin care România să își recupereze teritoriile deținute ilegal de Ucraina”, a declarat Șoșoacă.

Senatoarea a făcut mai multe declarații anti-Ucraina și a acuzat politicienii de la Kiev de provocarea conflictului. În consecință, guvernul ucrainean o consideră o inamică a țării și a inclus-o pe lista neagră. Ministerul de Externe al Ucrainei a cerut chiar sancționarea senatoarei, însă fără niciun succes.

În cele mai recente sondaje, SOS România ar reuși să ajungă la 5%, ceea ce i-ar fi suficient pentru a intra în Parlament după alegerile din 2024.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News