Skip to content
Politică

ANALIZĂ „Divorțuri” politice care au dat naștere unor noi partide. Cum s-a schimbat scena politică după ruptura din FSN și trădările din PNL sau PSD

Inquam Photos/George Călin

Ludovic Orban, fostul președinte PNL, încearcă să-și formeze un nou grup în Parlament, cu o parte dintre liberalii care nu sunt de partea lui Florin Cîțu. Eforturile fostului premier și președinte PNL pot fi doar un scurt foc de paie, deoarece în ultimii 30 de ani, toate aceste divorțuri politice au creat doar câteva partide-balama care nu au supraviețuit singure pe scena politică.

Noul grup parlamentar strâns în jurul lui Ludovic Orban reprezintă o lovitură pentru PNL, care în aceste zile încearcă să construiască o majoritate pentru guvernul propus de Nicolae Ciucă. PNL are nevoie de fiecare vot pentru a spera la o nouă șansă la guvernare. Divorțul vizibil dintre Orban și PNL riscă să-l lase pe Florin Cîțu cu un partid fragmentat și scos de la guvernare.

Trecutul politic al României ne spune că Ludovic Orban ar putea spera, cel mult, la un partid-balama, care să ajute un partid mai mare să guverneze în următorii ani. Nu-i trebuie foarte mulți parlamentari din PNL, ci doar o bază solidă în teritoriu, pentru că alegerile din 2024 vor fi foarte dificile și foarte scumpe.

PS News vă prezintă cele mai importante „divorțuri” politice care au marcat ultimii 31 de ani din România:

Divorțul” din FSN, sau nașterea PD și PSD

Primul caz este cel al FSN-ului apărut imediat după Revoluția din 1989. Ion Iliescu și Petre Roman nu au reușit să se înțeleagă între ei și au rupt partidul chiar în 1991, deoarece Roman reprezenta aripa mai tânără și mai liberală, iar Iliescu reprezenta aripa fostă comunistă și conservatoare.

Ruptura FSN s-a concretizat abia în 1992, când la Congres a fost ales Petre Roman în funcția de președinte al partidului. Ion Iliescu rămăsese fără partid, dar acest lucru nu l-a împiedicat să atragă o parte semnificativă din membrii FSN și să înființeze, în 1992, un nou partid: Frontul Democrat al Salvării Naționale (FDSN), apoi și-a schimbat numele în Partidul Democrației Sociale în România (PDSR – a nu se confunda cu PSDR) și astăzi îl cunoaștem cu toții ca fiind PSD.

Ion Iliescu și Petre Roman (Foto: Antena3)

FSN-ul condus de Petre Roman a pierdut alegerile în 1992, reușind să obțină doar 10% și a rămas în opoziție. Petre Roman a schimbat numele formațiunii politice în Partidul Democrat, în anul 1993. Abia în 1996, PD a reușit să intre la guvernare, într-o coaliție mult mai mare cu PNL, Partidul Social-Democrat Român (PSDR), PNȚCD, UDMR, plus câțiva independenți.

Divorțul politic din FSN a produs două mari partide, care au profitat atât de aripa conservatoare din România, cât și de grupul care dorea libertate și reformă după câteva decenii de dictatură. Partidele care au rezultat în urma ruperii FSN au avut succes deoarece au profitat de dominația FSN-ului în acea perioadă. PSD a supraviețuit până astăzi, după multe transformări, iar PD a avut o perioadă de glorie între 2000 și 2012, dominând scena politică alături de Traian Băsescu. PD s-a transformat în PDL și apoi a fuzionat, în 2015, cu PNL-ul.

UNPR, partidul care a trădat pe toată lumea

Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR) este un partid care definește trădarea politică, după ce a reușit să-și trădeze toți partenerii cu care a format alianțe. Acesta a apărut după scandalul din interiorul PSD, când partidul a decis să intre la guvernare alături de PDL, în 2008. Mai mulți parlamentari PSD, PC și PNL au părăsit grupurile lor și au format un grup independent care s-a opus guvernului Emil Boc (1).

În 2010, acest grup anti-PDL a luat decizia să formeze un partid: UNPR, iar partidul rezultat a susținut chiar PDL la guvernare, după alegerile prezidențiale din 2009, când Traian Băsescu a câștigat al doilea mandat de președinte. Această decizie l-a ajutat pe Băsescu să-și păstreze guvernul după alegerile prezidențiale și să formeze o majoritate PDL-UDMR-UNPR+minorități.

Guvernul Boc 1, cu Gabriel Oprea ministru de Interne. (Foto: Wikipedia)

Intrarea UNRP la guvernare, în guvernul Emil Boc (2), a reprezentat lansarea carierei politice a lui Gabriel Oprea, care a devenit ministru al apărării naționale. UNPR nu avea nicio șansă să supraviețuiască singur în opoziție, fără a fi abonat la banii statului. Astfel, când PDL a început să scadă în sondaje și a pierdut guvernarea, în 2012, UNPR a trecut de partea PSD și a intrat în USL. Parlamentarii UNPR l-au susținut pe Victor Ponta pentru funcția de premier, iar Gabriel Oprea a devenit vicepremier. UNPR a fuzionat cu Partidul Poporului – Dan Diaconescu (PPDD), însă nu a avut nicio șansă să crească pe scena politică. În 2016, Gabriel Oprea avea două dosare penale pe numele său și a fost nevoit să renunțe la cariera politică, iar UNPR a dispărut imediat.

ALDE România, după „divorțul” dintre Tăriceanu și PNL

Călin Popescu Tăriceanu, fost premier PNL, a decis să părăsească partidul și să formeze unul nou. Chiar dacă avea mari planuri, partidul lui Tăriceanu a supraviețuit doar câțiva ani și asta doar cu ajutorul unui partid mult mai mare.

După ruptura USL-ului, în 2014, Tăriceanu a pus bazele Partidului Reformator Liberal (PLR), în urma unor numeroase scandaluri din interiorul PNL. Fostul premier a fost răsplătit cu funcția de președinte al Senatului, primind voturile PSD.

La alegerile prezidențiale din 2014, Tăriceanu a candidat independent și a obținut 5,36% (locul 3). În turul doi, Tăriceanu a fost de partea lui Victor Ponta. PLR a fuzionat cu PC, partidul condus de Daniel Constantin, și au format împreună ALDE România.

Călin Popescu Tăriceanu și Daniel Constantin (Foto: Flux24.ro)

După alegerile prezidențiale din 2014, când Victor Ponta a pierdut în fața lui Klaus Iohannis, PSD a propus un nou guvern, format împreună cu cei de la UNPR și ALDE. În anul 2016, ALDE a candidat pentru prima dată la alegeri, obținând puțin peste 6% atât la alegerile locale, cât și la cele parlamentare. Acest lucru i-a ajutat să rămână la guvernare alături de PSD-ul condus de Dragnea, până în 2019. După arestarea lui Liviu Dragnea, coaliția PSD-ALDE-UDMR s-a rupt, iar Tăriceanu a decis să nu mai susțină guvernul condus de Viorica Dăncilă și să voteze moțiunea de cenzură prezentată de PNL-ul controlat de Ludovic Orban. Această trădare politică a fost și sfârșitul ALDE, care a dispărut de pe scena politică la alegerile din 2020 și nu mai are speranțe să revină.

Pro România, răzbunarea lui Victor Ponta

În urma protestelor din 2015, după incendiul din Colectiv și politizarea tragediei, Victor Ponta și-a dat demisia de la conducerea Guvernului, lăsându-i locul lui Dacian Cioloș. Victor Ponta a pierdut inclusiv conducerea PSD, iar Liviu Dragnea l-a izolat pe scena politică. Văzând că nu mai are nicio speranță în PSD, iar toată lumea era de partea lui Dragnea, Victor Ponta a decis să părăsească partidul.

Ponta a plecat din PSD, în 2017, împreună cu câțiva colegi și s-a asociat cu Daniel Constantin pentru a forma Pro România. Partidul nu a reușit niciodată să ajungă la guvernare. În 2019 a obținut 6,44% la alegerile europarlamentare, câștigând două mandate, iar în 2020 nu a trecut pragul electoral la alegerile parlamentare și a rămas în afara Parlamentului. Aripa Daniel Constantin-Sorin Cîmpeanu a părăsit tabăra lui Victor Ponta și din 2020 a trecut în PNL.

Daniel Constantin, Victor Ponta și Sorin Cîmpeanu, în Pro România (Inquam Photos / Octav Ganea)

Pro România a avut doar câteva rezultate bune în teritoriu, unde foștii lideri PSD erau influenți. Niciodată nu a dat semne că ar putea aduce ceva nou în politica românească, iar experimentul lui Victor Ponta rămâne unul eșuat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *