Pe 24 noiembrie se împlinesc 2 ani de la formarea coaliției PSD – PNL (inițial și UDMR era membru al acestei coaliții). Coaliția Națională pentru România, așa cum este cunoscută alianța PSD – PNL s-a format după o perioadă de instabilitate politică, pe fondul unei alianțe incomode între PNL și USRPLUS, după alegerile din decembrie 2020. Tensiunile din alianța respectivă vor duce în final la ruperea coaliției. Liberalii au căutat atunci o soluție și au ajuns la concluzia că o alianță cu vechiul lor rival, PSD, va asigura stabilitatea de care avea nevoie România în acel moment.
În cei doi ani de zile au existat unele realizări importante ale coaliției, dar au existat și momente de tensiune. Iată care au fost cele mai importante momente din ultimii 2 ani.
Guvernul Ciucă
În momentul formării coaliției, liderii principalelor partide au decis că vor implementa o „rotativă guvernamentală”. Aceasta implica faptul că liberalii își mențineau premierul până în în 2023, iar mai apoi avea loc o „rotație”, în sensul în care PSD urma să dea premierul până la alegerile din 2024. Totodată, rotativa implica și o schimbare a unor portofolii ministeriale. Această rotativă a fost gândită pentru a crea un cadru echitabil pentru cele două partide.
Guvernarea PSD – PNL a debutat cu câteva scandaluri. Pe 15 decembrie 2021, Florin Roman a demisionat din funcția de ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării, după un scandal de plagiat. Locul său a fost luat de Marcel Boloș. Apoi, în primăvara lui 2022, Dan Vîlceanu, un apropiat al fostului premier Florin Cîțu, a demisionat din funcția de ministru al Fondurilor Europene. În vara lui 2022 a venit rândul social democraților să se descotorească de un ministru. Adrian Chesnoiu a demisionat din funcția de ministru al Agriculturii, după ce a fost acuzat de corupție, abuz în serviciu și trucaj cu participarea angajaților de stat, locul său fiind luat de Petre Daea. În septembrie 2022, Sorin Cîmpeanu a demisionat din funcția de ministru al Educației, liberalii înlocuindu-l pe acesta cu Ligia Deca. Demisia lui Cîmpeanu venea în contextul în care liberalii pregăteau implementarea noilor legi ale educației, un proiect amplu de reformă educațională pe care coaliția l-a propus. Tot în toamna lui 2022, Vasile Dîncu avea să demisioneze din funcția de ministru al Apărării, locul său fiind luat de Angel Tîlvăr.
În guvernul condus de Nicolae Ciucă, PSD deținea 10 portofolii, ministeriale, în timp ce PNL avea 7. UDMR, avea 3 astfel de portofolii, principiul fiind cel al proporționalității cu numărul de voturi obținut în alegeri. În cei aproape 2 ani, guvernul condus de Nicolae Ciucă a propus și implementat o serie de proiecte guvernamentale importante.
În sectorul energetic, guvernul a semnat un acord pentru dezvoltarea de reactoare nucleare mici modulare cu firma americană NuScale Power, un pas important pe drumul obținerii autosuficienței energetice de către România și, totodată un proiect care ar putea permite țării să devină în viitor un hub energetic în regiune.
Pe partea de fiscalitate, guvernul Ciucă a decis suprataxarea contractelor part-time. Mai exact, prin Art. 68 al O.G. 16/2022, Guvernul a aprobat creșterea contribuțiilor de asigurări sociale (CAS și CASS) pentru contractele cu normă parțială cel puțin la nivelul unui salariu minim pe țară întreg. Măsura nu a fost primită prea bine de mediul de afaceri care a avertizat atunci că va fi obligat să renunțe la contractele part-time. Totodată, guvernul a decis creșterea TVA în sectorul HORECA. Totodată, prin O.G. 16/2022 Guvernul reducea numărul companiilor pentru care se aplică regimul microîntreprinderilor, adică o cotă de impozitare de 1-3% din venit. Astfel, foarte multe companii au trecut la regimul impozitării profitului, de 16%. Nu în ultimul rând, Guvernul a decis creșterea cu 60% a impozitului pe dividende și cu cu 66% a impozitului pe chirii.
Măsurile, deși dure, au fost justificate în contextul inflației galopante cu care se confrunta România, ea însăși o consecință directă a crizei energetice din Europa și a războiului din Ucraina.
Au existat și măsuri importante de sprijin a populației, precum vouchere pentru energie și reduceri la pompă. În iarna lui 2022, guvernanții au avut câteva contre pe marginea plafonării prețurilor la alimentele de bază, dar în final s-a ajuns la un consens. Spre finalul guvernului Ciucă, au existat noi contre între PSD și PNL pe marginea impozitului progresiv. Liberalii susțineau cota unică de impozitare, în timp ce social democrații cereau insistent implementarea unui sistem progresiv de taxare.
Guvernul Ciolacu
În vara lui 2023 a avut loc rotativa guvernamentală. Noul guvern condus de Marcel Ciolacu și-a intrat în drepturi pe 15 iunie, guvernând și în prezent. Noul executiv a debutat cu un scandal în coaliție. Pe marginea reîmpărțirii portofoliilor ministeriale, UDMR, partenerul junior din coaliție s-a declarat nemulțumit de noile ministere pe care le-ar fi preluat la rotativă. Scandalul nu a putut fi ameliorat, astfel încât UDMR a decis să iasă de la guvernare. Plecarea UDMR nu a schimbat însă aritmetica politică, PSD și PNL păstrând majoritatea în legislativul de la București.
Ca urmare a plecării UDMR de la guvernare, liberalii și social democrații au regândit arhitectura guvernului, comasând unele ministere. Astfel că noul guvern avea să aibă 18 ministere, pe care PSD și PNL și le împărțeau în mod egal, câte 9 fiecare.
Principalele măsuri luate de noul executiv au fost cele în domeniul fiscal-bugetar. Premierul Marcel Ciolacu și-a asumat în septembrie, în plenul reunit al Parlamentului, răspunderea pentru un pachet cu multiple măsuri fiscale prin Legea 296/2023. Noul pachet viza eliminarea unor facilități pentru angajații din construcții, agricultură și industria alimentară care urmau să plătească CASS în valoare de 10% din salariu. Pentru a nu tulbura prea mult mediul de afaceri, s-a propus implementarea noilor măsuri fiscale în două tranșe – o parte de la 1 noiembrie 2023 și o altă parte de la 1 ianuarie 2023.
Alte măsuri adoptate îi vizau pe angajații din IT. Aceștia urmau să plătească impozitul pe venit pentru suma ce depășete 10.000 de lei. De asemenea, ei urmau să fie scutiți de plata contribuției la Pilonul II de pensii, in sensul că puteau opta pentru asta. Băncile nu scăpau nici ele. Acestea urmau să plătească un impozit suplimentar de 2% pe cifra de afaceri. Totodată, se introducea un impozit suplimentar de 0,5% și pentru companiile de petrol și gaze cu o cifră de afaceri de peste 50 milioane euro.
Liberalii și social democrații au avut noi contre pe marginea acestor măsuri, în special în cazul celor care îi vizau pe micii antreprenori. Prin noile măsuri, guvernul viza și creșterea taxelor pentru unele companii mici. Mai exact, se modifica taxarea microîntreprinderilor. Astfel, cota de impozitare urma să se tripleze, de la 1% la 3% pentru microîntreprinderile care realizează venituri peste 60.000 euro sau desfășoară activități, principale sau secundare în anumite coduri CAEN, specificate în lege. Totodată, Guvernul urmărea majorarea TVA-ului de la 5 la 9% în cazul unor produse.
Ultimele măsuri discutate în coaliție au vizat creșterea pensiilor cu 40%, măsură contestată inițial de liberali. Principala temere era legată de modul în care această măsură va impacta deficitul bugetar pentru că o mulțime de fonduri europene erau dependente de menținerea deficitului bugetar la 4,4% din PIB. Proiectul legii a fost adoptat în final de Guvern, dar tensiunile rămân la suprafață între PSD și PNL.
În 2 ani de zile coaliția PSD – PNL a implementat numeroase măsuri fiscale, traversând o perioadă de criză energetică și economică. Rămâne de văzut dacă în final PSD și PNL vor reuși să țină în matcă conflictele inerente și să ducă guvernarea până la capăt.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
