După victoria lui Nicușor Dan în alegerile prezidențiale, scena politică a intrat într-o nouă etapă. Demisia lui Marcel Ciolacu a lăsat deschisă poziția de prim-ministru, iar vechea coaliție PSD–PNL–UDMR s-a destrămat în mod oficial. În acest vid politic, partidele de centru-dreapta caută să coaguleze o nouă majoritate.
Scenariul 1: Coaliție PNL–USR–UDMR cu Ilie Bolojan premier
Ilie Bolojan, președintele Consiliului Județean Bihor, a fost vehiculat ca posibil premier de către lideri ai PNL și chiar de către Nicușor Dan. O coaliție formată din PNL, USR și UDMR, cu sprijinul minorităților naționale, ar putea asigura o majoritate parlamentară pentru susținerea unui guvern condus de Bolojan.
Ilie Bolojan are câteva avantaje notabile. Este una dintre cele mai respectate figuri administrative din România, cu o solidă experiență, servind în funcția de președinte al Consiliului Județean Bihor, fost primar al Oradei și președinte interimar al României. Are imagine de tehnocrat eficient și om politic disciplinat și ar putea fi acceptabil pentru o paletă largă de electorat – de la liberal, la tehnocrat, până la conservator pragmatic. Asta cu atât mai mult cu cât Nicușor Dan încă din timpul campaniei și-a declarat preferința pentru Bolojan, iar lucrul acesta nu i-a afectat sprijinul electoral.
Cum ar putea arăta structura unei coaluții PNL – USR – UDMR? Potrivit datelor publice, PNL deține la Camera Deputaților 49 de mandate, USR deține 40 de mandate, iar UDMR 22. Dacă la acestea cooptăm și minoritățile naționale va rezulta un total de aproximativ 129 – 130 de deputați. La Senat PNL are 22 de locuri, USR 19, iar UDMR are 10, totalul fiind de 51 de mandate.
Așadar coaliția ar avea o majoritate fragilă, dar funcțională, mai ales dacă primește sprijin de la minorități naționale și parlamentari independenți. Aceasta nu ar putea fi dărâmată doar de partidele ultra-naționaliste AUR, POT și SOS. Cu un PSD netru, Guvernul ar putea funcționa o perioada destul de lungă de timp.
Acest govern condus de Bolojan ar avea o serie de priorități importante. Pentru că cetățenii se așteaptă la o reformă masivă a statului, guvernul ar trebui să înceapă cât mai rapid treaba. Vorbim despre o posibilă reformă administrativă și digitalizare, adică exact domenii în care Bolojan a livrat rezultate în Bihor și Oradea. Sunt așteptate și posibile tăieri bugetare și debirocratizare, alături de depolitizarea instituțiilor publice, o cerință majoră din partea electoratului USR și al taberei reformiste din PNL.
O altă prioritate ar fi liniștirea tensiunilor sociale și contracararea extremismului. Un guvern Bolojan ar oferi un profil pragmatic și tehnocrat, un contrast față de retorica AUR. De asemenea este nevoie de continuarea PNRR și atragerea fondurilor europene
Există însă și provocări importante cu care s-ar putea confrunta acest govern. PNL este divizat, iar o parte a partidului ar putea sabota coaliția. UDMR cere garanții clare pentru protejarea intereselor minorității maghiare și influență la nivel ministerial.USR are o bază radicală, care poate respinge orice compromisuri cu PNL dacă nu sunt garanții ferme pe justiție și reformă. De asemenea există și riscul coagulării unui nucleu dur PSD – AUR care să dărâme guvernul printr-o moțiune de cenzură.
Scenariul 2: Guvern larg cu un premier tehnocrat
Victoria lui Nicușor Dan, coroborată cu actuala arhitectură parlamentară, fragmentarea și presiunea opiniei publice pentru reformă au creat premisele pentru o soluție de echilibru: un guvern larg, susținut temporar de o majoritate largă, dar condus de o figură apolitică, credibilă și neutră.
Un guvern larg, din componența căruia să facă parte forțe pro-europene, este o formulă de compromis și stabilitate, în care cele mai importante partide parlamentare (cel puțin cele pro-europene) decid să colaboreze pe un termen determinat pentru evitarea blocajului legislativ, asigurarea continuității guvernării și protejarea parcursului european.
În această formulă, premierul ar trebui să fie neafiliat politic, cu imagine publică bună și credibilitate profesională. Cel mai important, ar trebui să fie acceptabil pentru majoritatea partidelor – cel puțin PNL, USR, PSD, UDMR.
România a mai recurs la soluția unui guvern tehnocrat în contextul unor demisii ale premierilor în funcție. O astfel de variantă a fost pusă în practică în 2015, atunci când noul președinte, Klaus Iohannis, l-a numit pe Dacian Cioloș în funcția de premier.
Pentru ca un astfel de guvern să funcționeze, este nevoie de o susținere largă, chiar dacă nu absolute. Coaliția posibilă ar putea include membri PNL, USR, PSD, UDMR și minorități. Am putea să nu vorbim despre o coaliție clasică, ci despre o susținere prin acord de guvernare limitat în timp, fără participare politică la guvern.
Un risc substantial ar fi lipsa de legitimitate populară. Oamenii nu au votat pentru o astfel de formula, ci pentru schimbarea clasei politice. Cu siguranță AUR, SOS și POT vor încerca să atace în permanență un astfel de formulă și ea ar putea duce pe termen lung chiar la conflicte între partidele susținătoare.
În concluzie, formarea unui guvern stabil depinde de capacitatea partidelor pro-europene de a colabora și de a susține un premier acceptat de majoritatea forțelor politice. Ilie Bolojan apare ca o opțiune viabilă pentru funcția de prim-ministru, având susținerea unor lideri importanți din PNL și USR. Totuși, negocierile sunt în curs, iar decizia finală va reflecta echilibrul de putere rezultat în urma alegerilor prezidențiale și parlamentare.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
