Skip to content
Economie

ANALIZĂ Economia României, între declarațiile optimiste ale premierului Cîțu și realitatea cifrelor

Inquam Photos / Octav Ganea

Săptămâna trecută, premierul Florin Cîțu s-a lăudat cu o creștere economică de 13% în trimestrul al doilea și a anunțat că economia României și-a revenit după criza provocată de pandemie. ”V-am promis veşti extraordinare din economie: 13% creştere economică. Sună bine, nu? Mai ales că am trecut împreună prin contextul nefericit de anul trecut, când economia globală a suferit cea mai mare lovitură din ultima sută de ani. Economia României a fost închisă. În acel moment, nu aveam soluția pe care o avem astăzi, nu aveam vaccinul”, a spus Cîțu.

Cu toate acestea, lucrurile ar trebui nuanțate pentru că declarațiile lui Florin Cîțu sunt excesiv de optimiste și ar trebui citite cu mai multă reticență.

Nuanțele economiei românești

Atunci când ascultăm declarațiile premierului trebuie să ținem cont de un lucru important: Florin Cîțu se află într-o bătălie pe viață și pe moarte cu Ludovic Orban pentru președinția Partidului Național Liberal. Așadar nu este de mirare că premierul poate prezenta publicului doar partea plină a paharului și să distragă atenția de la jumătatea goală a acestuia. Mesajele premierului sunt adesea strategice, pentru că acesta încearcă să atragă de partea sa cât mai mulți liberali. Așadar, cum stau în realitate lucrurile atunci când vorbim despre economia României?

România a trecut printr-un val al scumpirilor cauzat în principal de efectele pe termen lung ale epidemiei de coronavirus. Trăim într-o lume globalizată, așadar interconectată. Cine își imaginează că impactul unor evenimente care au loc la mii sau zeci de mii de kilometri distanță de teritoriul național, vor rămâne strict locale, se înșală. Fluctuațiile de prețuri de pe piața internațională și efectele pandemiei asupra fluxului mărfurilor de pildă au efecte și asupra României. Față de anul 2020, carburanții de pildă au înregistrat o scumpire serioasă. În aprilie 2020, benzina și motorina costau între 4,3 lei/litru și 4,6 lei/litru. Astăzi, benzina și motorina au ajuns în jurul cifrei de 6 lei/litru, o scumpire semnificativă cauzată în special de scumpirea barilului de petrol pe piața internațională. Odată cu scumpirea carburanților s-a înregistrat și o scumpire a alimentelor. În plus, energia electrică și gazele au înregistrat și ele scumpiri în vara acestui an.

Pe lângă valul de scumpiri, datoria publică a României a urcat până spre valoare de 50% din ponderea Produsului Intern Brut. Acest procent reprezintă o linie roșie care dacă va fi trecută, va reprezenta o problemă serioasă pe termen lung pentru țara noastră. Să nu uităm că în 2019, datoria publică a României, ca pondere din PIB avea o valoare de aproximativ 35%. Dacă datoria publică a țării va crește în continuare, ne vom pune într-o poziție inferioară în fața creditorilor internaționali. În plus, Tratatul de la Maastricht impune un nivel maxim de îndatorare de 60%. Totodată, lipsa monedei euro din țara noastră, face ca România să nu aibă aceleași mecanisme de control ca statele din vestul continentului atunci când vine vorba despre un posibil faliment al statului.

Luna aceasta, Florin Cîțu mai dădea o veste proastă din zona economică, pe care acum a ales să o ignore. Premierul spunea că deficitul bugetar al României se va adânci cu 2,5 miliarde de lei. Cîțu a ținut să precizeze totuși că acesta va scădea ca procent din Produsul Intern Brut, deoarece PIB-ul nominal va fi mai mare. De când Uniunea Europeană a anulat pentru moment, în contextul pandemiei, pragul de 3% privind deficitul bugetar pentru statele membre, deficitul bugetar al României a fluctuat în permanență, ajungând până spre pragul de 10%.

Una peste alta, declarațiile premierului Cîțu sunt excesiv de optimiste și ar trebui citite cu mai multă reticență în contextul datelor privind starea economiei României.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *