Rata anuală a inflaţiei a scăzut în luna iulie a acestui an la 9,4%, de la 10,3% în iunie, în condiţiile în care mărfurile alimentare s-au scumpit cu 16,24%, cele nealimentare cu 4,25%, iar serviciile cu 11,65%, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, publicate vineri. Este pentru prima dată în acrst an când rata inflației scade la o singură cifră.
În ultimii 5 ani de zile, rata anuală a inflației a fluctuant considerabil. Ultimii doi ani au fost caracterizați de o explozie a ratei dobânzii pe fondul crizei energetice, ea însăși o consecință directă a războiului din Ucraina.
Ce este inflația și care este valoarea optimă a acesteia
În primul rând ar trebui clarificat ce este inflația și care ar fi valoarea optimă a acesteia. Inflația se referă la creșterea generalizată și continuă a prețurilor bunurilor și serviciilor într-o economie pe o perioadă de timp. Aceasta duce la diminuarea puterii de cumpărare a banilor, deoarece deoarece bunurile sau serviciile sunt mai scumpe decât înainte. Inflația poate fi cauzată de mai mulți factori, precum cererea crescută, costurile de producție, politica monetară sau evenimente economice externe. Este un indicator important al sănătății economice și este monitorizată atent de băncile centrale și guvernele din întreaga lume. În cazul recentului val de inflație care a cuprins Europa și implicit țara noastră, cauzele sunt legate de criza energetică, diminuarea importurilor de petrol și mai ales gaze din Rusia, ca o consecință a sancțiunilor economice impuse Moscovei după invazia Ucrainei. Acest lucru a dus la prețuri mai mari la gaze și petrol deoarece oferta s-a diminuat considerabil. Drept urmare și prețurile produselor de bază au crescut deoarece producătorii și distribuitorii erau și ei dependenți de energie.
În ceea ce privește valoarea optimă a acestui indicator, trebuie spus că este subiect de dezbatere și poate varia în funcție de perspectivele economice și obiectivele fiecărei țări. În general, multe bănci centrale țintesc o rată anuală a inflației în jurul valorii de 2%. Această valoare este considerată suficient de scăzută pentru a evita pericolele deflației (scăderea generalizată a prețurilor), dar și suficient de înaltă pentru a încuraja cheltuielile și investițiile economice.
Cu toate acestea, este important să subliniem că rata optimă a inflației poate varia în funcție de condițiile economice specifice ale unei țări și de obiectivele sale macroeconomice. Unele economii în curs de dezvoltare pot avea nevoie de rate ale inflației mai mari pentru a susține creșterea economică și dezvoltarea, în timp ce economiile dezvoltate pot căuta să mențină inflația la niveluri mai scăzute pentru a menține stabilitatea prețurilor. La nivel european, recomandările marilor instituții financiare precum FMI și Banca Mondială sunt legate de un prag apropiat de 2% deoarece majoritatea statelor au economii deja solide.
Cum a evoluat inflația în țară, în ultimii 5 ani
În perioada 2018-2023, inflația din România a avut fluctuații. În primii ani s-a aflat la niveluri relativ optime, în timp ce în ultimii ani a atins valori îngrijorătoare.
Potrivit INS, la sfârșitul anului 2018, rata anuală a inflației în România era de 3,27%, în timp ce la sfârșitul lui 2019 creștea ușor la 4,03%. La sfârșitul lui 2020, rata inflației scădea din nou la 2,28%. Sfârșitul lui 2021 marca o creștere semnificativă a ratei inflației, la aproape 8%, cel mai ridicat nivel din ultimii 10 ani la momentul respectiv. Sfârșitul lui 2022 avea să aducă un nou record – o rată a inflației de 16,4%, dublu față de anul precedent. Prin urmare, deși inflația a scăzut acum sub 10%, cifra rămâne ridicată și este încă departe de alți ani.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
