Moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR a trecut cu 281 de voturi și premierul Ilie Bolojan a fost demis din funcție, continuând cu un guvern interimar. Marea problemă apare după moțiune, pentru că situația nu este foarte clară privind viitoarea guvernare. PSD vrea refacerea coaliției cu PNL, iar PNL nu vrea să audă de o nouă guvernare cu social-democrații. Dacă liberalii își vor menține această poziție, atunci orice formulă de guvernare va trebui validată de AUR.
Un scenariu care a apărut după moțiunea de cenzură este intrarea AUR la guvernare, în mod direct sau doar prin susținere în Parlament. Chiar dacă o parte a politicii românești continuă să atace AUR și să-i acuze de extremism sau legături cu Rusia, politica din Uniunea Europeană ne arată că astfel de partide sunt deja la guvernare și niciuna nu a făcut favoruri Moscovei.
Italia
Atunci când e vorba de fascism în Europa, primul exemplu este Italia, unde partidul Frații Italiei guvernează din 2022, iar membrii acestui partid au legături cu fascismul sau cu grupări neofasciste. Frații Italiei a apărut printr-o fuziune între Mișcarea Socială Italiană (partid neofascist) și Alianța Națională. De asemenea, simbolul FdI este flacăra, același simbol folosit de Mișcarea Socială Italiană. Pe lângă simbol, FdI a moștenit și vechiul sediu al MSI.
Ignazio La Russa, președintele Senatului italian și membru fondator FdI, a confirmat de mai multe ori că acasă are o statuie cu bustul lui Mussolini, moștenită de la tatăl său și nu are nicio intenție să renunțe la aceasta.
În ceea ce privește Rusia, Meloni avea declarații foarte favorabile pentru Putin, înainte de războiul din Ucraina. În urmă cu mai bine de 10 ani, chiar cerea ridicarea sancțiunilor economice impuse Rusiei.
De asemenea, partidul Liga, condus de Matteo Salvini, este la guvernare alături de FdI și nu și-a ascuns niciodată simpatia pentru Putin și Rusia. Salvini rămâne celebru pentru tricoul său cu chipul lui Putin.
În aceste circumstanțe, Meloni și Salvini au ajuns la conducerea Italiei și imediat au devenit parteneri ai Comisiei Europene și ai Ucrainei. Dacă aceștia erau acuzați de simpatii „pro-Rusia”, acțiunile lor la guvernare au demonstrat contrariul.
Finlanda
Din anul 2023, Finlanda are o coaliție de guvernare din care face parte și „Partidul Finlandezilor” (sau Adevărații Finlandezi), un partid care în trecut a primit numeroase etichete: extrema dreaptă, extremiști, fasciști.
Partidul Finlandezilor era eurosceptic și anti-NATO, iar cu mulți ani în urmă afirma că Finlanda nu avea nevoie de organizația militară. Între timp, Finlanda a devenit membră NATO în 2023. Partidul a vorbit de mai multe ori despre ieșirea din UE sau din zona euro, s-a opus politicilor UE care au favorizat migrația din Africa și Asia, a respins politicile pro-LGBT arătând că este un partid foarte conservator. Din punct de vedere economic, partidul a fost orientat spre măsuri care să taxeze mai mult veniturile mari și averile și programe care să crească finanțarea pentru sănătate, protecție socială și educație.
Olanda
În 2024, Olanda a avut o coaliție de guvernare din care făcea parte Partidul pentru Libertate (PVV), catalogat drept partid de extrema-dreaptă, sau mai diplomatic spus – extremă populistă de dreapta. PVV a guvernat sub un premier independent, care timp de aproape 2 ani a încercat să rezolve problemele țării.
PVV s-a opus mereu politicilor pro-migrațiune și în 2025 a prezentat un plan pentru a reduce numărul străinilor care cereau azil în Olanda. Din acel moment, a început ruptura coaliției de guvernare, iar PVV a ieșit de la guvernare pe 3 iunie 2025. Politicile propuse de PVV erau chiar anti-islamiste și anti-musulmane, ajungând la interzicerea unor simboluri religioase sau la respingerea unor migranți pe bază de orientări religioase.
În 2023, înainte să ajungă la guvernare, Geert Wilders, liderul PVV, era catalogat drept „propagandistul lui Putin” în ziarele online fidele politicilor de la Bruxelles. În timpul guvernării, Wilders a oferit toată susținerea Ucrainei, arătând că titlurile ziarelor erau doar simplă propagandă.
Suedia
La alegerile legislative din 2022, Democrații Suedezi au fost pe locul 2, iar configurația parlamentară le-a permis să aibă un rol decisiv pentru majoritate. Chiar dacă Democrații Suedezi nu fac parte din coaliția de guvernare, aceștia o susțin în Parlament și multe dintre decizii trebuie negociate cu ei.
Suedia are un guvern minoritar, susținut de Democrații Suedezi, care ar putea intra la guvernare după alegerile din acest an. Sondajele arată că DS ar putea repeta rezultatul din urmă cu 4 ani și să-și asigure câteva ministere importante.
Democrații Suedezi sunt un partid de extremă-dreapta care respinge politicile privind migrația sau diversitatea religioasă, etnică. Totuși, aceștia au fost de partea Ucrainei și de multe ori au criticat deciziile lui Viktor Orban care bloca ajutoarele pentru Kiev.
AUR și mișcarea MAGA
Situația politică din Europa arată că România nu ar fi primul stat care ar avea un guvern cu un partid catalogat „extremist” în trecut, sau „extrema-dreaptă”. Este adevărat că unii membri AUR au pasiuni pentru foști politicieni din mișcările legionare, dar pozițiile AUR nu sunt cu nimic diferite față de cele ale FdI din Italia sau PVV din Olanda. Chiar dacă AUR se afirmă cu mesaje anti-Ucraina, odată ce vor intra la guvernare ar putea să continue colaborarea cu Kievul.
În ultimele luni, AUR s-a îndreptat foarte mult spre mișcarea MAGA din SUA, într-o încercare de a ajunge în atenția președintelui Donald Trump. Dar același lucru l-a făcut și președintele Nicușor Dan, care deși a acceptat solicitările SUA privind bazele militare, tot nu a avut o întâlnire oficială cu liderul de la Washington și cei doi au fost văzuți împreună, pentru câteva secunde, doar în contextul unor evenimente.
Sorin Grindeanu, liderul PSD, a evitat să spună că AUR ar fi un partid extremist și a arătat doar că există anumite diferențe între cele două partide.
„AUR a primit 1,6 milioane de voturi la alegerile din 2024. Eu nu i-aș cataloga pe cei care i-au votat pe cei de la AUR ca fiind extremiști. Sigur, există multe puncte care ne despart. Noi, de la PSD, cu cei de la AUR. Există anumite lucruri care poți spune că sunt cumva, de exemplu o politică economică mai naționalistă. Dar în acest moment, lucrurile par a fi mai mult în a nu găsi o variantă comună cu AUR”, a declarat Grindeanu.
Pe de altă parte, Nicușor Dan continuă să considere AUR un partid „anti-occidental”, dar nu extremist.
„Eu m-am ferit să folosesc cuvântul extremist, încă din campania electorală. Am vorbit de direcție occidentală, antioccidentală. Am vorbit de forțe politice care promovează colaborarea, care promovează ura, dezbinarea în societate. Astea sunt mai multe delimitări pe care le-am făcut. Cuvântul extremist m-am ferit să-l folosesc. Cred în continuare că există în continuare o diferență între forțe pro-occidentale și forțe anti-occidentale în România, între care și AUR. Da, am văzut ultima manifestare, am văzut-o la solicitarea SUA pentru folosirea bazelor românești”, a declarat președintele Dan.
Chiar dacă AUR a căutat mereu binecuvântarea de la Washington, aceștia au respins solicitările SUA privind dislocarea în România a unor echipamente și trupe care să fie folosite în războiul împotriva Iranului. AUR își atrage electoratul cu mesaje pentru pace, dar în același timp rămâne fidel lui Donald Trump.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
