Funcționarii publici reprezintă coloana vertebrală a administrației publice, fiind responsabili pentru implementarea politicilor, gestionarea serviciilor publice și menținerea ordinii instituționale. În România, numărul și distribuția funcționarilor publici reflectă atât prioritățile administrative, cât și evoluția sistemului public în raport cu tendințele din Uniunea Europeană. Totuși, confruntatat cu o situație de deficit bugetar masiv, guvernul Bolojan ar putea fi nevoit să ia în continuare măsuri dure la adresa bugetarilor. Iată care sunt primele cinci instituții cu cei mai mulți angajați publici și cum se compară acestea cu alte instituții financiare din Uniunea Europeană.
Top 5 instituții din România cu cei mai mulți funcționari publici
Ministerul Afacerilor Interne este una dintre instituțiile cu cei mai mulți funcționari publici. Vorbim de 130.000 de astfel de funcționari angajați în principalele structuri ale MAI – Poliția Română, Jandarmeria Română, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (ISU), Poliția de Frontieră, Direcția Generală de Pașapoarte, Evidența Populației și structuri județene și locale.
Funcționarii publici aici au, în mare parte, statut special (polițiști, jandarmi etc.), cu o legislație specifică privind cariera și salarizarea. MAI este comparabil, în termeni de personal, cu ministerele de interne din țări ca Polonia sau Franța, dar are o densitate mai mare raportat la populație.
Primăriile și Consiliile Locale (parte din Administrația Publică Locală) au și ele un număr estimat de funcționari publici cuprins între 50.000 – 60.000. Aceștia sunt angajați în primării (comunale, orășenești, municipale), consilii județene și direcții locale (economie, patrimoniu, urbanism, taxe și impozite, asistență socială). Ponderea mare a acestor angajați provine din numărul ridicat de UAT-uri: peste 3.000 de primării. Totodată, există disparități semnificative între comune mici și municipii mari: unele primării mici au 10-15 funcționari, în timp ce Primăria București sau Cluj-Napoca pot depăși 1.000 de angajați.
Ministerul Finanțelor Publice are și el între 25.000 și 27.000 de angajați aproximativ. Aceștia sunt împărțiți la aparatul central al ministerului, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), direcțiile județene de finanțe și trezorerii locale și regionale. Funcționarii din acest sistem gestionează colectarea veniturilor statului și bugetele tuturor instituțiilor publice, iar ANAF are un rol critic în economia națională, dar este una dintre cele mai criticate instituții în ceea ce privește eficiența și digitalizarea.
Ministerul Educației are și el peste 15.000 de angajați, atât la nivel central cât și la nivel de inspectorate școlare județene (42 județe + București), precum și direcții pentru învățământ superior, preuniversitar, politici educaționale. Ca observație, profesorii nu sunt funcționari publici, ci personal contractual, deci nu sunt incluși în acest top.
În fine, Ministerul Sănătății și instituțiile subordonate mai are între 15.000 și 17.000 de funcționari publici. Vorbim despre angajați atât la nivel central, cât și la diferitele direcții din subordinea Ministerului – Direcțiile de Sănătate Publică județene, Institutul Național de Sănătate Publică, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) și Agenția Națională a Medicamentului. La fel ca și profesorii, medicii și asistenții nu sunt funcționari publici, fiind personal medical contractual.
Comparație cu situația din Uniunea Europeană
România nu are un număr exagerat de funcționari publici comparativ cu alte state europene. De pildă, dacă numărul funcționarilor publici la noi în țară este de aproximativ 130.000, în Germania avem aproximativ 300.000 (Bund & Länder), iar în Franța aproximativ 240.000. România are în schimb o densitate mai mare de angajați la Interne față de populație (1 la 150 de locuitori), dar eficiența operațională este mai scăzută. În țările vest-europene, funcțiile auxiliare sunt deseori externalizate sau digitalizate. Prin comparație, Germania are 1 funcționar la 280 de locuitori, iar Franța un funcționar la 275 de locuitori.
La noi în țară salarizarea netă este cuprinsă între 900–2.000 euro, mult mai puțin decât în Germania (3.000–4.000 euro) și Franța (2.500–3.500 euro), conform statisticilor europene. Totodată, România are prea multe UAT-uri (1 la 6000 de locuitori), ceea ce duce la fragmentare, birocrație și suprapuneri de funcții. În vestul Europei, se preferă consolidarea administrativă și delegarea serviciilor către entități intercomunale sau regionale, cu funcționari mai specializați. Olanda are un UAT la 50.000 de locuitori, iar Danemarca un UAT la 60.000 de locuitori.
Totodată, țara noastră are o structură fiscală cu personal numeros și învechit, dar o eficiență scăzută. Estonia, de exemplu, are sub 2.000 de angajați la finanțe, dar sistem complet digital (taxe și impozite plătite în sub 3 minute).
În concluzie, o problemă rezidă în faptul că România are un sistem public supradimensionat, comparativ cu eficiența sa. Digitalizarea scăzută, fragmentarea administrativă (UAT-uri multe, lipsa regionalizării) și centralizarea excesivă contribuie la performanță redusă. Totodată, nivelul de salarizare din România este mic în termeni absoluți, dar mare raportat la performanță și mediana pieței muncii.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
