Skip to content
Politică

ANALIZĂ Fuziune sau dispariție? Cum încearcă să se salveze partidele mici înainte de 2024

Inquam Photos / Octav Ganea

Partidele mici care nu au reușit să intre în Parlament la alegerile din 2020 speră la o fuziune cu un partid mai mare care să le salveze de pericolul dispariției. Fără puterea de a lupta pe scena mare a politicii românești și fără acces la banii publici, partidele mici riscă să dispară chiar înainte de 2024 și să nu-și permită să susțină financiar toate cheltuielile pentru campania electorală.

ALDE

ALDE este un partid prăbușit după numeroasele lupte politice din ultimii 2 ani. Nici înainte nu era un partid puternic, ci se zbătea să depășească pragul de 5%, necesar pentru a obține locuri în Parlament. A reușit acest lucru doar în 2016, când a strâns 6% din voturi la alegerile locale și parlamentare. În 2020, nu a fost capabil să treacă de 4%.

Călin Popescu Tăriceanu (Inquam Photos / Octav Ganea)

Călin Popescu Tăriceanu a demisionat din ALDE încă din 2020, iar partidul pe care l-a creat a rămas fără mulți alți lideri. Noul președinte al partidului este Daniel Olteanu, care a pregătit o fuziune cu PNL. Liberalii ar putea câștiga consilierii locali pe care ALDE îi mai are în câteva localități din România, acolo unde a reușit un rezultat decent în 2020. Dar ALDE rămâne un partid problematic și cu numeroase scandaluri, după ce în trecut a susținut decizii precum OUG 13, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), protejarea unor parlamentari anchetați de procurori.

Fuziunea reprezintă o gură de oxigen pentru membrii ALDE care pot spera, pentru scurt timp, că vor supraviețui în PNL, cel puțin până în 2024.

PMP

PMP și-a pierdut influența odată ce Traian Băsescu a decis să se retragă din politica națională și să se ocupe doar de mandatul de europarlamentar. Cristian Diaconescu este noul președinte al partidului, dar până acum nu a reușit să genereze mesaje care să acapareze susținerea electoratului.

PMP are câteva conflicte interne, deși se zbate în sondaje aproape de pragul de 5%. Eugen Tomac a dezvăluit că în 2021, Cristian Diaconescu ar fi spus „da” unei fuziuni cu PNL și apoi s-a răzgândit.

În 2020, Orban ne-a propus fuziune și, cum era firesc, i-am sugerat întâi să discute cu domnul Președinte Băsescu. Răspunsul Președintelui Băsescu a fost scurt: NU.

În 2021, Cîțu ne-a propus fuziune și, cum era firesc, i-am sugerat întâi să discute cu domnul Președinte Diaconescu. Răspunsul Președintelui Diaconescu a fost: DA, apoi s-a răzgândit”, scrie Tomac pe pagina sa de Facebook.

Pe de altă parte, Cristian Diaconescu acuză că se organizează adunări „ilegale”, în care se iau decizii pentru un viitor Congres.

Ca să fie clar, NU am inițiat, NU am participat la întâlnire, NU legitimăm nicio decizie pe care ar fi luat-o acest grup, organizat în mod nestatutar.

Deciziile de demitere și numire a altor persoane pe loc, cât și așa-zisul Congres anunțat pentru februarie sunt ilegale, urmând ca cei care au organizat această inițiativă să cunoască consecințele în scurt timp”, precizează Diaconescu pe rețelele de socializare.

Cristian Diaconescu (Inquam Photos / Virgil Simonescu)

Din declarațiile celor doi reiese că Eugen Tomac ar fi participat la acea adunare pe care o acuză Diaconescu. Cristian Diaconescu este într-o situație complicată și arată că nu mai are controlul asupra partidului.

PMP a avut mereu rezultate modeste la alegeri și nu a profitat de popularitatea lui Traian Băsescu. La alegerile europarlamentare din 2014 a obținut 6,2%, în 2019 doar 5,7%. La alegerile parlamentare a reușit doar în 2016 să intre în Parlament.

PMP are circa 50 de primari în toată țara, peste 60 de consilieri județeni și peste 2.000 de consilieri locali, ceea ce ar putea fi un câștig în urma unei fuziuni.

Pro România

Victor Ponta continuă cu Pro România și alături de el a mai rămas Corina Crețu, europarlamentar. PSD refuză fuziunea cu Pro România și preferă să se concentreze doar pe anumite persoane, așa cum e cazul lui Marian Neacșu, numit secretar general al Guvernului. Marian Neacșu era liderul Pro România Ialomița și unul dintre fondatorii partidului.

Victor Ponta (Inquam Photos / Octav Ganea)

Pro România are câteva județe din sudul țării unde a obținut rezultate bune în 2020, la alegerile locale. În schimb, la parlamentare a fost o mare dezamăgire, deși a cheltuit milioane de lei în campania electorală. 5,3 milioane de lei au mers pentru campania în mass media (televiziuni, radiouri și presă), fiind al treilea partid la capitolul cheltuieli. În campanii online, Pro România a investit alte 8,9 milioane de lei.

Ținând cont de conflictele dintre Victor Ponta și PSD, este greu de crezut că Marcel Ciolacu va fi dispus să-l primească în partid. Nu de puține ori, Victor Ponta a atacat PSD. Fostul premier speră că Sorin Grindeanu va anula decizia de excludere din partid și se va întoarce la PSD.

Eu am fost exclus din PSD pentru că n-am votat moțiunea de cenzură împotriva lui Sorin Grindeanu. Acum cu Sorin Grindeanu ministru mă aștept să anuleze acea decizie. Dacă vor și ei o să discutăm.” – Victor Ponta.

PPU-SL

PPU-SL este partidul controlat de Dan Voiculescu, care a reușit performanța să intre la guvernare deși nu a intrat în Parlament. Doina Pârcălabu, fost preşedinte al Casei Nationale de Pensii şi membru al PPU-SL, a fost numită secretar de stat în noul minister al familiei din guvernul Ciucă. În 2017, Dan Voiculescu era eliberat din închisoare, iar astăzi va influența deciziile Guvernului.

Dan Voiculescu (ziuaconstanta.ro)

Dar PPU-SL a fost în discuții cu PSD, în 2020, pentru o eventuală alianță. Chiar dacă nu au reușit la nivel național, în anumite zone această alianță a funcționat. PSD, PPU-SL și Pro România au făcut alianță pentru Prahova, în 2020.

Este singura strategie care poate ajuta partidul lui Dan Voiculescu, așa cum a făcut și în trecut. Deși a mai avut alte tentative în politică, partidele lui Dan Voiculescu au supraviețuit doar în alianță cu un partid mai mare.

CITIȚI ȘI: Dan Voiculescu, de la închisoare la guvernare în doar 5 ani. Cum a reușit mogulul media să revină în politica mare cu un partid minuscul

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *