Controverse și reacții virulente în online după spectacolul susținut de artistul Gheboasă pe scena festivalului UNTOLD 2023. Peste 5.000 de internauți, printre care și multe persoane publice, discută aprins, luni, despre Gheboasă pe Facebook – unii îl critică și „înfierează”, alții văd dincolo de vălul ignoranței și pun degetul pe rana sângerândă: atitudinile sexiste din societate, tacit acceptate și necontestate public vreodată sau adresate doar timid și „cangrene” precum violența asupra fetelor și femeilor, analfabetismul funcțional și sistemul de educație per se, dar și incultura promovată zilnic.
Pe scurt, relațiile inegale de putere între femei și bărbați sunt istorice, dar societatea actuală (încă) se concentrează pe formă, nu pe fond. Violența (în toate formele ei) asupra fetelor și femeilor este internalizată și promovată la diferite televiziuni. În familie, în școală, acasă, în instituții, la locul de muncă, în biserică și pe stradă, majoritatea trec prin abuzuri și aud cuvinte obscene și amenințări sexuale. Criticăm un artist pentru eșecul unei societăți întregi, sau criticăm sexismul din versurile unei melodii? Îi „strică” Gheboasă pe tineri? Reprezintă versurile lui un pericol pentru „dezvoltarea armonioasă” a adolescenților români? Taberele sunt împărțite, dar este important de menționat că anumite genuri muzicale – hip-hop, trap, rap – au versuri mai greu de „digerat” de un anumit segment al societății.
Discuția ar trebui să fie despre misoginia internalizată din societate, nu despre genul muzical; despre poziția, rolul și regulile organizatorilor de festivaluri, despre numărul de bilete vândute, despre prezența reală a autorităților în reglementarea festivalurilor, nu doar cea fizică.
Activistă feministă: „versurile piesei vin din societatea și cultura profund rasistă și patriarhală”
Identitatea artistului Gheboasă și viața lui (rom, cu probleme în familie, crescut la orfelinat) este descrisă în postările multor internauți, care îi critică muzica și atitudinea. Versurile lui Gheboasă sunt considerate „obscene”, dar în fapt, este o oripilare care funcționează pe dublul standard. Cei care îl critică pe Gheboasă nu aduc în discuție alte trupe românești. Cel puțin, asta scot în evidență două experte. Acestea spun, pentru PS News, că există un dublu standard și o atitudine rasistă.
„Există perspectiva sexistă care perpetuează aceeași imagine stereotipică despre fetele și femeile rome, creată de ne-romi de-lungul istoriei, în toate domeniile: artă, literatură, etc. Prin reacția oripilantă nu pot să nu observ lentila rasistă, deoarece astfel de reacții au avut loc de-a lungul anilor doar atunci când artiști și artiste rome au ajuns pe scenele „albe” și mainstream din România. Ar fi minunat dacă astfel de reacții oripilante ar avea loc tot timpul și peste tot. Atunci când artiști neromi au versuri sexiste, rasiste și naționaliste, cum este Puya, spre exemplu, reacțiile și atacurile nu sunt și nici n-au fost la fel. S-a considerat că așa este rap-ul, hip-hop-ul (vezi BUG Mafia), trap-ul și așa mai departe. Astfel zis, când sexismul vine din partea bărbaților albi middle class este de cele mai multe ori scuzat și normalizat de societate. Din perspectiva mea de feministă activistă, versurile piesei vin din societatea și cultura profund rasistă și patriarhală care a creat și întreținut de-a lungul anilor o imagine sereotipică, submisivă și degradantă pentru femeia romă. Ca femeie romă și artistă romă, mă deranjează foarte tare dublul standard care vine din rasismul și întărirea stereotipurilor asupra femeilor rome”, consideră Georgiana Lican, feministă romă activistă și DJ.
Misoginia este prezentă peste tot, atrage atenția experta, care crede că oprobriul este atât de vehement împotriva lui Gheboasă pe fondul etniei sale și a prezenței lui pe scena mainstream de la Untold.
„Valul de rasism reiese de fiecare dată când artiști de etnie ajung pe scenele mainstream, indiferent de mesajele pe care le transmit aceștia prin muzica lor. Aici vorbesc despre cazul lui Jador, Dan Bursuc și formația Kana Jambe, dar și despre scandalul de la colaborarea lui Florin Salam și a Paulei Selimg la Sala Palatului, etc. Valul de ură nu este la fel. Și fac o paralelă cu Dani Mocanu, care a fost arestat pentru instigare la ură pentru versuri și imagini denigratoare la adresa femeilor. Este minunat ca autoritățile și ONG-urile se sesizează, dar să se aplice și pentru artiștii ne-romi, fără standarde duble”, mai explică activista pentru drepturile femeilor.
Pare că industria muzicală are probleme mai mari, dar ascunse sub preș, iar Gheboasă a picat la mijloc din cauza rasismul din societate și a vulgarității versurilor lui.
„Sunt doi factori: vulgaritatea și rasismul. Versurile nu mi se par mai misogine decât alte melodii din trap. Da, sunt vulgare, dar fiecare se raportează diferit. Principala problemă a versurilor este vulgaritatea. Dar se vorbește vulgar frecvent, în multe medii. În unele spații se acceptă să se vorbească vulgar și cu obscenități, iar în alte medii, nu. În anumite medii, mai pudice, astfel de versuri este normal să pară scandaloase, însă în mediile în care se vorbește frecvent cu cuvinte vulgare, face parte din normalitate. Fiecare are gradul de acceptare a vulgarității în viața lui. (…) În trap sunt cântăreți care sunt mult mai misogini. De exemplu, Abi Talent, care se raportează la femei într-un mod foarte violent”, explică Tudorina Mihai, președintă FRONT/Pagina Feminism România.
Dincolo de „bătălia” dintre generații – „lupii moraliști” și cei „necopți” la minte, rămâne totuși atitudinea de grobianism, de devalorizare a femeilor și promovarea unui arhetip comportamental: femeia ca obiect sexual – toate avându-și rădăcina în patriarhat.
Până la următorul scandal pe muzică, rămân untold (sic!) problemele reale din societatea românească.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
