Skip to content
Politică

ANALIZĂ Grevele din 2022 ar putea arunca în aer deficitul bugetar. România, printre statele UE care riscă cel mai mult 

radioconstanta.ro

A fost prezentat bugetul pentru 2022, care se află în dezbateri în aceste zile, iar Guvernul României estimează un deficit bugetar de 5,8% din PIB. Numai că această estimare poate fi modificată drastic de grevele care se anunță pentru anul viitor. Mai multe categorii de bugetari sunt dispuși să înghețe activitatea unor instituții pentru a-și cere drepturile salariale. 

Angajații CFR au fost printre primii care au ieșit la protest. Peste 100 de trenuri au fost afectate de întârzieri, iar 54 de gări au avut activitatea oprită. La această grevă au participat peste 1.000 de angajați CFR SA, dintr-un total de circa 20.000. Aceste greve pot deveni tot mai dese în perioada următoare. Angajații companiei au fost afectați în vara lui 2021 și de întârzieri ale plății. 

Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a declarat că nu e posibilă creșterea cu 10% dorită de angajații CFR, deoarece ar însemna un impact bugetar de 1 miliard: „Dacă am mări cu 10% salariile în acest moment, să spunem cu inflația, impactul este de peste un miliard. Aceste resurse nu există”.

În mai multe spitale din țară este grevă japoneză, deoarece personalul medical vrea o creștere salarială. Aceștia au anunțat inclusiv un protest la guvern, chiar joi, dacă nu le vor fi ascultate solicitările. Federația SANITAS vrea salarii de bază pentru toți angajații din sănătate și asistență socială la nivelul anului 2022. De asemenea, vrea ca sporurile să fie plătite la nivelul salariilor de bază pentru anul 2022. În plină pandemie, Guvernul nu-și permite deloc să aibă probleme cu personalul medical, deoarece acest lucru ar putea pune în pericol viața cetățenilor. 

Profesorii amenință cu greva generală dacă nu vor primi o creștere salarială de 16%, promisă de mai multe ori de Guvern. O grevă generală a profesorilor ar închide toate școlile și ar afecta multe examene. Guvernul a modificat „ordonanța trenulețul” care îngheța salariile bugetarilor și a permis o creștere salarială de 8% pentru profesori. Numai că acest lucru nemulțumește în continuare cadrele didactice, care se plâng că de mai mulți ani nu au mai avut salariile mărite. O lege din 2017 prevede că salariile profesorilor trebuiau să crească, în septembrie 2020, cu 16%, însă pandemia coronavirus a schimbat acest plan. 

Polițiștii și angajații de la Garda de Mediu sunt și ei nemulțumiți de Ordonanța adoptată de Guvern și vor adoptarea Legii 153/2017, care anunța toate creșterile salariale. 

Deficitul bugetar al României, în comparație cu alte state UE

Dacă Guvernul ar oferi toate aceste măriri, atunci deficitul bugetar ar exploda în 2022. Pe planul de buget prezentat de Ministerul Finanțelor, se estimează că România va avea un deficit bugetar de 5,8% în 2022. Acest prag este mult mai mic decât estimările făcute de Comisia Europeană, care arăta că deficitul bugetar al României ar putea ajunge, în 2022, la circa 6,9% din PIB. Potrivit CE, creșterea economică ar urma să fie de 5,1% și inflația se va menține la 4%. De asemenea, rata șomajului va fi de 4,8%, față de 5% în 2021. Toate aceste date arată că bugetul statului nu-și permite cheltuieli în plus, mai ales că datoria publică a țării a ajuns la 49,3%. Se preconizează că în 2022 vom depăși pragul de 50% pentru datoria publică. 

România riscă să fie printre țările UE cu cel mai mare deficit în 2022. Pragul de 5,8% este deja mare și el nu include creșteri salariale pentru bugetari. Vecinii noștri au estimări economice mult mai bune. 

Bulgaria își poate redresa economia mult mai repede după această pandemie. În estimările CE, Bulgaria are un deficit de 2,8% din PIB pentru anul 2022. Guvernul interimar al Bulgariei prezentase, la început de decembrie, un plan de buget pentru 2022 cu un deficit fiscal de 2,9% din PIB. Într-un scenariu mai puțin optimist, deficitul Bulgariei ar putea ajunge la circa 4% în 2022. Bulgarii se așteaptă să încheie anul 2021 cu un deficit de doar 3%, potrivit estimărilor făcute de guvernul de la Sofia. În timp ce România are o țintă de deficit bugetar de 7,13% din PIB, în 2021

Ungaria estimează un deficit bugetar de circa 4,9% din PIB, reducând previziunea de 5,9%. Ungurii sunt ambițioși și vor să rămână sub pragul de 5% pentru deficit. Grecia are și ea mari ambiții, iar în estimările Comisie Europene, grecii aveau un deficit bugetar de 3,9% din PIB. Politicienii de la Atena estimează că deficitul general ar putea coborî la 3,7% din PIB în 2022. Grecia ar putea să-și reducă și datoria publică, de la 197,1% din PIB în 2021, la 189,6% în 2022. 

O țară cu un deficit bugetar mare va fi și Italia, care ar putea ajunge în 2022 la 5,8%, potrivit estimărilor europene. Dar spre deosebire de România, Italia va avea o inflație de doar 2,1%, ceea ce o va ajuta să țină prețurile și facturile sub control. Cu o creștere de 4,3% din PIB, Italia are previziuni optimiste pentru 2022, chiar dacă va avea în continuare o rată a șomajului foarte mare, de 9,2% în 2022, dublu decât România. Italia nu și-a prezentat bugetul pentru 2022, pentru că Guvernul de la Roma dezbate în această perioadă situația economică a țării. 

Pe datele din prezent, Italia și România ar putea fi țările UE cu cel mai mare deficit în 2022. Italia este a treia economie a Uniunii și are multe speranțe să-și revină, în schimb va fi foarte dificil pentru România. Kelemen Hunor vorbea despre faptul că România se va împrumuta pentru a acoperi deficitul: „Deficitul se acoperă și prin împrumut”, a spus liderul UDMR. Această idee nu poate fi o soluție pentru revenirea economiei românești. Cel mai probabil, Kelemen s-a referit la banii din PNRR pe care îi va primi țara noastră, iar o parte vor fi folosiți pentru a acoperi deficitul și a refinanța datoria publică guvernamentală, așa cum arată Ministerul Finanțelor într-un comunicat de presă

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *