Skip to content
Opinii & Analize

ANALIZĂ Guvernarea lui Dacian Cioloș 2016: zero fonduri europene, Codul penal modificat prin OUG, eliberarea criminalilor și violatorilor

Inquam Photos/Octav Ganea

Dacian Cioloș, președintele USR, a fost desemnat luni de președintele Klaus Iohannis pentru funcție de premier. Acesta are responsabilitatea de a forma un cabinet de miniștri împreună cu PNL sau PSD pentru a avea o majoritate în Parlament. Desemnarea lui Cioloș vine după ce PNL și PSD nu au făcut nicio propunere de premier.

Dacian Cioloș va încerca să formeze un guvern împreună cu PNL și totul se va decide la negocieri. Dacă USR primește funcția de premier, atunci nu va mai îndrăzni să ceară ministere importante și bogate. Pe masă vor fi și cele două funcții importante din Parlament, președintele Senatului și președintele Camerei. Florin Cîțu ar putea ajunge președintele Senatului, în cazul în care se va reface majoritatea PNL-USR-UDMR.

PNL ar face o mutare înțeleaptă dacă ar ieși acum de la guvernare, sau măcar să stea puțin în umbră, deoarece următoarele luni vor fi cruciale pentru economia țării și mai ales pentru sănătatea românilor. Va fi nevoie de noi măsuri de restricție, iar PNL nu mai vrea să deconteze pentru această pandemie. Dacian Cioloș ar putea guverna în cea mai dificilă perioadă din ultimii treizeci de ani.

Useristul ar putea încerca să formeze un guvern minoritar cu susținerea PSD și poate anumite voturi din PNL. Este cunoscut faptul că 41 de parlamentari liberali nu sunt de partea lui Cîțu. Europarlamentarul a mai fost coleg în Guvern cu Vasile Dîncu, care astăzi este senator și președintele Consiliului Național al PSD. Dîncu are suficientă influență în PSD pentru a încerca să-l instaleze pe Cioloș la conducerea guvernului, iar în 2022 să se pregătească pentru alegeri anticipate. Ar fi o situație în care PSD ar putea rămâne în opoziție și ar ataca USR, așa cum s-a întâmplat și în 2016, când PSD a obținut aproape 50% la alegerile parlamentare, atacându-i pe miniștrii „tehnocrați”.

Misiunea președintelui USR pare foarte dificilă în acest moment. Nu există decizii ale partidelor, ci totul se va decide după negocieri. Totuși, dacă Cioloș nu strânge majoritatea, atunci Klaus Iohannis îl va desemna tot pe Florin Cîțu și ar putea obține votul parlamentarilor pentru că nimeni nu vrea alegeri anticipate în acest an. Cioloș poate fi salvat doar de liderii PNL care înțeleg că această criză trebuie să înceteze, iar PNL poate pierde multe voturi dacă merge din scandal în scandal când sute de persoane mor zilnic în România.

Ce realizări a avut Cioloș în guvernul tehnocrat din 2015-2016

Guvernul Cioloș a venit la conducerea României, după incendiul din clubul Colectiv, în noiembrie 2015. La vremea respectivă, Dacian Cioloș era comisar european la Bruxelles. Marea problemă a României era lipsa spitalelor. Vlad Voiculescu (ajuns în USR) nu a fost capabil nici măcar să pregătească documentele pentru construirea unui spital oricât de mic.

Guvernul Cioloș a modificat Codul Penal și Codul de procedură penală prin Ordonanță de Urgență, ceea ce era neconstituțional și așa ceva s-a mai văzut doar la Liviu Dragnea, în 2017. Raluca Prună, fost ministru al justiției, este cea care a pregătit ordonanțele. Nu a existat dezbatere, nu a existat niciun dialog, iar ordonanțele au fost aprobate de guvernul Cioloș noaptea ca hoții, așa cum le place useriștilor să strige. Mai multe asociații din domeniul justiției au criticat aceste modificări și au arătat abuzurile comise de guvernul Cioloș.

Tot guvernul Cioloș și Raluca Prună se fac vinovați și de legea recursului compensatoriu, care a dus la eliberarea a peste 16.000 de deținuți, mulți dintre ei foarte periculoși. Peste 2.000 dintre ei erau acuzați de omor și omor calificat, alții pentru viol sau pornografie infantilă. Peste 200 de traficanți de persoane și minori au fost puși în libertate de legea recursului compensatoriu. Raluca Prună și Dacian Cioloș nu și-au asumat niciodată răspunderea pentru acest eșec care a pus în pericol viața cetățenilor, pentru că o parte dintre deținuții eliberați au continuat să ucidă și s-au întors în spatele gratiilor.

La capitolul fonduri europene, acolo unde Cioloș și colegii săi se visează experți, au fost zero. Un memorandum discutat în ședința guvernului tehnocrat arăta că absorbția fondurilor structurale din ciclul financiar 2014-2020 era 0%. Zero. Cristian Ghinea era ministrul fondurilor europene în 2016 și marea lui realizare e aceea că a pregătit un proiect cu dedicație pentru SRI. Cristian Ghinea s-a lăudat, în schimb, cu proiecte finanțate încă din 2015, de pe vremea PSD, și vorbea obsesiv despre acestea, deși rezultatul acelui guvern tehnocrat fusese zero.

În 2016, Dacian Cioloș a pregătit o campanie populistă, mințindu-i pe cetățeni că Guvernul ar fi putut cumpăra „Cumințenia Pământului”, opera lui Constantin Brâncuși, în schimbul sumei de 11 milioane de Euro. Cioloș voia să strângă 6 milioane de euro de la cetățeni, însă doar 100.000 de români au donat, strângându-se doar 1,2 milioane. Nu a avut suficienți bani să cumpere statuia, dar nici nu a returnat banii celor care donaseră. Astfel, 100.000 de români au fost înșelați de guvernul Cioloș.

Guvernul condus de Cioloș s-a lăudat doar cu proiecte inițiate de fostul guvern Ponta. Dacian Cioloș nu a adus nicio schimbare importantă în România, deși PNL îi cerea în 2016 să schimbe legea electorală pentru alegerea primarilor în două tururi. Cioloș ar fi putut să o facă prin ordonanță de urgență, dar a spus că „nu e democratică cererea PNL”. În schimb, era foarte democratic să modifice Codul penal prin Ordonanță de Urgență și să elibereze 16.000 de deținuți periculoși.

Tot guvernul Cioloș îi certa pe români pentru faptul că nu mai munceau pe „doi lei”. Anca Dragu, fost ministru al finanțelor în acel guvern și azi președintele Senatului, spunea că în Brazilia sau India oamenii muncesc și pe doi lei, refuzând creșterea salariului minim la 1.200 de lei: „sunt săraci şi mulţi şi toţi ştiu să facă câte ceva pe doi lei, fac ceva ce românul nu mai face de ceva vreme”, afirma Dragu.

Pe Dacian Cioloș nu-l recomandă nici măcar activitatea din USR. După ce în 2019 a obținut mandatul de europarlamentar, a plecat din țară și nu a fost interesat de problemele României. USR era oricum un partid cu cifre bune în sondaje. Cioloș a preluat conducerea USR și s-a propus pentru funcția de premier, deși partidul său a avut doar 15% la alegerile parlamentare din 2020.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *