Guvernul condus de Marcel Ciolacu vrea să limiteze plățile cu numerar, într-o tentativă de a combate evaziune fiscală. Măsura aceasta a mai fost aplicată și în alte țări, însă România nu este unul dintre cele mai digitalizate state UE, iar plățile digitale au anumite riscuri pentru libertatea individuală.

Magazinele de tip cash and carry, adică marile supermarketuri, vor avea încasările în numerar limitate la 2.000 de lei/persoană. Măsura pregătită Guvern vizează mai ales aceste magazine cash and carry, de unde micii comercianți făceau cumpărăturile pentru ca ulterior să revândă produsele în magazine mai mici. Pentru PFA-uri, persoane juridice, întreprinderi familiale, liberi profesioniști și alte categorii se limitează încasările în numerar la doar 1.000 de lei, față de 5.000 lei cât este în prezent, se arată în propunerea venită de la Ministerul Finanțelor.

Sumele care vor depăși pragul de 2.000 de lei vor fi achitate doar digital, cu cardul sau prin transfer bancar. De asemenea, se limitează sumele în numerar care pot fi în casieria firmelor, până la sfârșitul zile, la doar 50.000 de lei.

Ce spune Banca Centrală Europeană

Plățile în numerar rămân principala modalitate de plată în România. Economia românească este bazată pe numerar atât în privința plăților între persoane fizice și firme, cât și între firme. Acest lucru permite ca circa 30% din PIB să ajungă în economia subterană, unde banii nu poate fi urmăriți și taxați de instituțiile statului român.

Banca Centrală Europeană arată că plățile în numerar (cash) sunt încă cele mai frecvente în zona euro. 59% dintre plățile în zona euro au fost în numerar (foto mai jos), dar în ultimii 6 ani, numărul lor s-a redus cu 20 de procente. În 2016, plățile în numerar reprezentau 79%, iar în 2022 s-a ajuns la 59%. De asemenea, aproape s-au dublat plățile cu cardul, care în 2016 erau 19%, iar în 2022 au ajuns la 34%.

Această scădere a plăților în numerar se datorează și restricțiilor din pandemie, când multe guverne au impus plățile online sau cu cardul pentru a evita contactul cu banii. Astfel de tendințe au supraviețuit și după cei 3 ani de pandemie, consideră BCE. Banca mai precizează că scăderea numărului bancomatelor dintr-o țară, precum Belgia și Olanda, duce și la scăderea plăților în numerar.

Zona euro, cea analizată de BCE, nu include și statele din Estul Europei, care au o tendință mai mare de a folosi numerarul.

Plățile digitale, o vulnerabilitate pentru libertatea individuală

Banca Centrală Europeană avertizează că numerarul este în continuare important, iar reducerea numărului de puncte de serviciu (bancomate și filiale ale băncilor) va pune în pericol libertatea de a alege modalitatea de plată. În Suedia, care se vrea a fi o țară „cashless”(fără numerar), a apărut un val de nemulțumiri în rândul cetățenilor, care au contestat plățile digitale și au cerut să aibă în continuare posibilitatea de a plăti în numerar.

Banca Centrală Europeană consideră că o societate liberă trebuie să le ofere cetățenilor toate posibilitățile pentru a plăti, iar limitarea plăților doar la cele digitale ar pune în pericol multe tranzacții și libertăți. Închiderea filialelor sau chiar a bancomatelor reprezintă o problemă în multe state UE, unde băncile renunță la astfel de servicii pentru a reduce costurile.

În 2019, Christine Lagarde, șefa BCE, se arăta o susținătoare a bancnotelor și sublinia pasiunea europenilor pentru acestea. Dar în ultimii ani, BCE vorbește tot mai mult despre un „euro digital” și rămâne fără soluții la digitalizarea impusă de mai multe bănci din UE.

„Bancnotele sunt parte din economia, cultura și identitatea noastră”, spunea Lagarde. 

Cazul Canada

În urmă cu un an, Canada a folosit sistemul digital bancar pentru a-i sancționa pe cei care au decis să protesteze. Guvernul canadian a vrut înghețarea conturilor bancare ale persoanele care au participat la protestul „Convoiul Libertății”. Acest caz reflectă foarte bine ce se poate întâmpla într-o societate în care cetățenii nu mai au posibilitatea să folosească numerarul și riscă să devină victime ale abuzurilor din partea statului.

În mai multe state din lume, numerarul este considerat o garanție pentru libertatea individuală. O analiză Deutsche Bank arată că limitarea numerarului în societate nu contribuie nici la eliminarea evaziunii, nici a spălării de bani pentru criminalitatea organizată sau terorism, iar mulți cetățeni identifică numerarul cu libertatea lor de a alege.

România este departe de cazul din Suedia, unde se pune accentul pe cashless, însă limitarea plăților în numerar va trezi mereu nemulțumiri în rândul populației, deoarece cetățenii își simt limitată propria libertate. În urmă cu câteva luni, în România au fost mai multe proteste împotriva „portofelului digital” propus de UE, pe care anumiți cetățeni îl consideră un instrument pentru a asigura supravegherea și controlul populației.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News