Zilele trecute R. Moldova a găzduit a doua ediție a Summitului Comunității Politice Europene. În țară au ajuns șefi de state și prim-miniștrii statelor Uniunii Europene. Poate cea mai importantă temă de pe agenda discuțiilor, din perspectiva Chișinăului, a fost aderarea R. Moldova la UE. Anul trecut Chișinăul primise statutul de țară candidată. Acum, liderii UE s-au declarat în favoarea începerii negocierilor privind aderarea chiar anul acesta. Una dintre aceste voci favorabile deschiderii negocierilor a fost Roberta Metsola.
Un pas important spre aderarea la UE
Al doilea Summit al Comunității Politice Europene nu a fost organizat întâmplător în R. Moldova. Prima reuniune a avut loc în octombrie la Praga. Bulboaca este un loc simbolic, fiind la doar câțiva kilometri de granița cu Ucraina, epicentrul celui mai mare conflict european de la al Doilea Război Mondial încoace.
La summit nu au participat doar șefi de stat și de guvern din statele membre UE, ci și lideri din state foste membre ale spațiului sovietic, de pildă Armenia sau Azerbaidjan. În total, 47 de state au participat la reuniunea de la Bulboaca.
În ultimii ani, R. Moldova a făcut pași importanță către aderarea la Uniunea Europeană. Aceste eforturi au fost dublate după declanșarea invaziei ruse în Ucraina. Maia Sandu și guvernul său pro-democratic au încercat să realizeze reforme importante în domeniu justiției, luptând activ cu corupția care fusese în floare în timpul regimului Dodon. Pasul cel mai important a fost făcut la 3 martie 2022, atunci când R. Moldova a semnat cererea de aderare UE. Câteva luni mai târziu, pe 5 mai 2022, Parlamentul European a votat, rezoluția privind acordarea statutului de țară candidat la UE pentru R. Moldova. Summitul de ieri confirmă că locul R. Moldova este în Uniunea Europeană și nu în sfera de influență rusească, iar cetățenii moldoveni și-au exprimat clar această opțiune.
Obstacole
Totuși, există și câteva impedimente pe care Chișinăul trebuie să le depășească. În primul rând, R. Moldova are sprijinul total al Comisiei Europene și al Parlamentului European privind aderarea la UE. Mai puțin sigur este sprijinul Consiliului Uniunii Europene, format din șefi de stat și de guvern din statele membre UE. Unele state au îndoieli cu privire la ritmul reformelor din R. Moldova. În plus, în Consiliu avem și unii membri apropiați de Vladimir Putin, precum premierul maghiar Viktor Orban. Prin urmare, o opoziție a Ungariei ar fi suficientă pentru a stopa aderarea R. Moldova la UE. Chișinăul va trebui să negocieze cu fiecare stat, la nivel individual pentru a îndepărta orice potențiale obstacole în calea aderării. România este unul dintre statele care sprijină activ procesul de integrare europeană al Chișinăului, Bucureștiul oferind atât sprijin diplomatic, cât și tehnic.
În al doilea rând, R. Moldova va trebui să rezolve pregătirile economice. Dacă reformele privind statul de drept pot fi rezolvate în linii mari printr-o voință politică suficient de mare, problemele economice nu pot fi depășite cu ușurință. În plus, pentru R. Moldova mai există un impediment – statutul Transnistriei. Regiunea separatistă pro-rusă reprezintă punctul slab al R. Moldova. Pentru aderare, țara trebuie să semneze acorduri de bună vecinătate cu statele vecine. În cazul Transnistriei, Chișinăul va fi pus în fața unei alegeri dificile: fie acceptă secesiunea acestei regiuni pro-ruse, fie o integrează total, cu riscul de a stârni o reacție locală sau chiar din partea Rusiei. Atât timp cât R. Moldova se confruntă cu un potențial conflict civil, aderarea acesteia la UE rămâne sub semnul întrebării.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
