Skip to content
Externe

ANALIZĂ. Iranul – punct nevralgic pe mapamond

cnn.com

Din ce în ce mai des a apărut în spațiul public ideea că uciderea generalului Qassem Soleimani ar putea fi un potențial declanșator al unui nou război. Inițial, țările europene și-au exprimat îngrijorarea pentru uciderea acestuia, un general militar de top din Iran, pe fondul temerilor de represalii și al unei escaladări ulterioare către războiul total, în condițiile în care aliații Iranului din Yemen și Fâșia Gaza amenință în mod direct aliații americanilor din Arabia Saudită și Israel cu atacuri cu rachete.

Cu toate că SUA beneficiază de importante resurse economice, financiare și militare, uciderea lui Soleimani alături de un puternic lider al miliției irakiene, ar putea împinge Iranul la represalii, mai ales după nenumăratele declarații agresive și amenințări formulate de lideri politici, militari și religioși de la Teheran.

Această avalanșă de declarații l-au determinat pe Donald Trump să reacționeze rapid, precizând că Statele Unite au identificat deja 52 de ținte în Iran – inclusiv site-uri culturale. Replica ministrului de externe iranian, Mohammad Javad Zarif, nu a întârziat să apară, spunând că „vizarea site-urilor culturale este o crimă de război” și că deja acesta este sfârșitul prezenței maligne a SUA în Asia de Vest. Mai mult, guvernul iranian deja a declarat că renunță la „limitările acordului nuclear”, acordul internațional destinat să împiedice dezvoltarea de arme nucleare. Decizia nu lasă nicio restricție asupra programului nuclear al Iranului, inclusiv în ceea ce privește producția și extinderea cu uraniu.

De ce au atacat americanii

SUA au desemnat Corpul Gardienilor Revoluției ca fiind o organizație teroristă, iar din acest punct de vedere analiștii consideră că motivațiile atacului cu rachete împotriva convoiului pot fi de ordin militar, deoarece pentru combatanții din tabăra adversă comandanții militari sunt o țintă legitimă, iar forțele aflate sub comanda și controlul lui Soleimani au realizat atacuri directe împotriva Statelor Unite și au omorât sute de militari americani, dar și motivații de ordin strategic, pentru că SUA au condamnat în mai multe rânduri sprijinul pe care Iranul l-a acordat terorismului și ambițiile nucleare ale republicii islamice.

Generalul Qassem Soleimani a avut un rol extrem de important chiar din clipa în care a devenit comandantul forţei Al-Quds (”Ierusalim”, în arabă și în farsi), unitatea de elită a Corpului Gardienilor Revoluției Islamice, formată din 150.000 de oameni, numele lui fiind legat de uciderea a sute de militari americani, de faptul că a fost implicat în reprimarea sângeroasă a sute de manifestanți irakieni care au demonstrat împotriva influenței regimului de la Teheran, de susținerea lui Bashar al-Assad în masacrarea sutelor de mii de sirieni, dar și de faptul că i-a susținut pe rebelii houthi din Yemen, sau în Liban (susținând Hezbollah).

Această decizie bruscă a lui Trump de a-l viza pe Qassem Soleimani reprezintă o nouă lovitură pentru strategia Statelor Unite în Irak și Siria, dacă nu chiar în Orientul Mijlociu mai larg, dar și o povară pentru Israel. Una dintre variantele cele mai la îndemână pentru Iran ar fi atacarea și hărțuirea aliaților americani din regiune, între care Israel și Arabia Saudită. Teheranul susține financiar, logistic și militar organizația palestiniană Hamas, care a lansat constant 600 rachete către Israel din Fâșia Gaza.

În acest moment, în Irak există un puternic curent de nemulțumire legat de faptul că Donald Trump a autorizat atacul cu drone asupra lui Soleimani și celorlalți pe pământ irakian. De altfel, parlamentul irakian a votat într-o sesiune extraordinară, o rezoluție care cere guvernului să expulzeze trupele militare americane din țară. Rezoluția nu are putere juridică, asemenea unei legi, dar premierul irakian, Adel Abdul Mahdi, ceruse Parlamentului să adopte o asemenea rezoluție, ceea ce înseamnă că și executivul de la Bagdad e de acord cu măsura votată de legislativ. În Irak sunt dislocați peste 5.000 de militari americani în cadrul Coaliției internaționale anti-ISIS, coaliție din care mai fac parte militari din alte state aliate ale SUA.

Pro sau contra Trump

Secretarul de stat american Mike Pompeo a criticat într-un interviu răspunsul puterilor europene, precum Marea Britanie, Franța și Germania, care au solicitat calmul după atac. Dacă partenerii europeni ai României au fost relativ rezervați referitor la acțiunea coordonată de Donald Trump, politicienii români s-au grăbit să se solidarizeze cu demersul american. În urmă cu 30 de ani, regimul comunist de la București încerca un echilibru geo-strategic, cel puțin formal, acordând importanță și relațiilor cu toate țările din Orientul Mijlociu, de altfel ultima vizită de stat a lui Nicolae Ceaușescu fiind în Iran.

Cu toate că americanii spun că ceea ce au făcut prin această acțiune a salvat vieți și în Europa, prim-ministrul britanic Boris Johnson declară că nu a fost informat despre planul de ucidere a lui Soleimani, iar secretarul de externe al Regatului Unit, Dominic Raab, avertizează că un conflict suplimentar nu este în interesul nimănui.

Nici din Franța nu au venit semnale de susținere necondiționată, secretarul de stat francez pentru afacerile europene, Amelie de Montchalin, avertizând asupra faptului că „ne trezim într-o lume mai periculoasă”. În încercarea de a evita o escaladare suplimentară, președintele francez, Emmanuel Macron, a discutat despre tensiunile din Orientul Mijlociu cu președintele Irakului și cu conducătorul de facto al Emiratelor Arabe Unite.

Ministrul german de externe, Heiko Maas, a solicitat organizarea unei reuniuni de urgenţă a miniştrilor de externe din statele membre UE, în care să fie dezbătută escaladarea tensiunii în Orientul Mijlociu după uciderea comandantului militar iranian. A ameninţa Irakul cu impunerea de sancţiuni nu ajută foarte mult, a declarat ministrul de externe german Heiko Maas, după ce preşedintele Trump a avertizat că Bagdadul ar putea fi vizat de sancţiuni ”fără precedent” dacă forţele SUA ar fi nevoite să părăsească teritoriul irakian.

Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate, Josep Borrell, a îndemnat Statele Unite şi Iranul să dea dovadă de reţinere, pentru a evita escaladarea conflictului. Mai mult, Uniunea Europeană l-a invitat pe ministrul iranian de externe, Mohammad Javad Zarif, pe fondul creșterii temerilor de război potențial din Orientul Mijlociu, cerând „eliminarea tensiunii în regiune”, în timp ce a subliniat „importanța păstrării” acordului nuclear din Iran. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că va conduce o comisie „geopolitică” și și-a exprimat dorința de a reconstrui cu acest prilej profilul UE pe scena globală.

Opozanții lui Donald Trump din SUA au catalogat decizia acestuia de a autoriza acțiunea drept imprudentă, ba chiar senatorul Bernie Sanders a avertizat că SUA sunt „mai aproape de un alt război dezastruos în Orientul Mijlociu, care ar putea costa nenumărate vieți și trilioane de dolari”.

NATO avertizează Iranul

La finalul unei reuniuni extraordinare a ambasadorilor Alianţei Nord-Atlantice pe tema crizei dintre Washington şi Teheran, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a făcut apel la Iran să se abţină de la „noi violenţe şi provocări”. Şeful NATO a subliniat că este vorba despre „o decizie a SUA, nu a coaliţiei sau a NATO”.

O altă consecință a eliminării lui Soleimani este că NATO și-a suspendat temporar misiunea de instruire în Irak. Purtătorul de cuvânt al NATO, Dylan White, a precizat că siguranța personalului este primordială. Cea mai recentă misiune a NATO în Irak datează de la sfârșitul anului 2018, când câteva sute de instructori care lucrau cu forțele de apărare irakiene și instituțiile militare au oferit sfaturi tehnice pentru a bloca revenirea ISIS.

Și Coaliția internațională de luptă împotriva Statului Islamic și-a suspendat operațiunile împotriva grupului terorist, astfel încât forțele sale să se poată concentra pe protejarea SUA, Marea Britanie și a altor trupe la bazele din Irak, în urma uciderii lui Qassem Soleimani.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a cerut cabinetului său de securitate să nu se implice în conflict

Benjamin Netanyahu a precizat că asasinarea a fost pusă la cale doar de SUA şi nu există niciun motiv de implicare în această criză. Declarația premierului israelian vine după ce ministrul iranian Mohsen Rezai, fost membru al Gărzii, a ameninţat că va transforma oraşele Tel Aviv şi Haifa „în praf şi pulbere”, ca urmare a răzbunării ţării sale.

Inițial, Netanyahu a susţinut operaţiunea americanilor, lăudându-l pe preşedintele SUA pentru acţiunea „fermă”. însă la scurt timp nu le-a mai permis miniştrilor să vorbească despre asasinarea lui Soleimani, de teama ca nu cumva Iranul să creadă că Israelul este implicat în operaţiune. „Uciderea lui Soleimani a fost o operaţiune americană, nu israeliană şi trebuie să ne distanţăm total de eveniment”, a declarat Netanyahu. Însuşi şeful Mossad-ului, serviciul de securitate al Israelului, a declarat că riscul unei lovituri iranieni în Israel este redus, deoarece „Israelul s-a distanţat de eveniment”.

Generalul Esmail Qaani, succesorul lui Soleimani

După eliminarea lui Soleimani, forța iraniană de elită Quds are un nou comandant de către armata americană, generalul Esmail Qaani, în vârstă de 62 de ani. Pentru a arăta că există continuitate și că operațiunile Quds nu sunt și nu vor fi afectate, regimul de la Teheran l-a numit rapid în funcție pe Qaani, cunoscut pentru faptul că s-a lăudat în trecut că Iranul a omorât mai multe trupe americane comparativ cu pierderile suferite de iranieni din partea SUA şi l-a ponegrit adesea pe preşedintele american Donald Trump. Din 1997, el a fost adjunctul lui Soleimani, iar Departamentul Trezoreriei Statelor Unite susţine că şi-a folosit puterea pentru a direcţiona fonduri către grupări teroriste precum Hezbollah.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *