Skip to content
Justitie

ANALIZĂ Istoria președinților CCR. Cine au fost cei șapte conducători ai instituției din ultimii 30 de ani

Inquam Photos/Octav Ganea

Curtea Constituțională a României (CCR) se pregătește să își schimbe în curând conducerea. După 6 ani în fruntea CCR, și 9 ani ca judecător CCR, Valer Dorneanu va lăsa locul altui judecător la cârma instituției. Trei persoane se luptă pentru postul de președinte al CCR – Bogdan Licu, prim-adjunctul procurorului general al României, propus de PSD, judecătorul Cristi Danileț, propus de USR, și profesorul universitar Ioan Sabău-Pop, propus de AUR.

Istoria președinților CCR

Curtea Constituțională reprezintă una dintre cele mai importante instituții din România și, de altfel, din orice democrație. Deși unele state nu au o curte constituțională, ci alte tribunale centrale, rolul CCR este acela de garant al supremației Constituției. Prin urmare, instituția ar trebui să fie apolitică prin definiție. De-a lungul timpului CCR a tranșat adesea dispute între diversele ramuri ale puterii, iar președinții Curții nu au avut o viață ușoară, fiind adesea acuzați de imparțialitate de către diversele facțiuni politice implicate în dispute.

Vasile Gionea

Primul președinte al CCR a fost Vasile Gionea care a activat în această funcție doar 3 ani, între 1992 și 1995. Gionea era recunoscut ca un profesionist al dreptului. El este autorul a nu mai puțin de 11 volume din domeniul dreptului civil, comercial, dreptului muncii, dreptului constituțional și istoriei dreptului. Totodată, activitatea sa a fost recunoscută și pe plan internațional, fiind membru emerit al Universității Pontz și membru al Academiei de Științe din New York. Totodată, în 1993 Gionea a fost ales membru de onoare al Academiei Române.

Ioan Muraru

Următorul președinte al CCR a fost Ioan Muraru, acesta îndeplinind tot un mandat de 3 ani în fruntea Curții, între 1995 și 1998. De profesie jurist, Muraru a activat și în postura de cadru didactic al Facultății de Drept din București. Totodată, anterior funcției de președinte al CCR, Muraru a făcut parte din Comisia parlamentară pentru redactarea proiectului primei Constituții post-decembriste și a fost membru  în Comisia de redactare a legii electorale din 1990. La fel ca Gionea, Muraru a publicat extensiv lucrări în domeniul dreptului. După expirarea mandatului de Judecător al Curții Constituționale, Muraru a fost ales de către Senatul României în funcția de Avocat al Poporului. A îndeplinit această funcție între 2001 și 2006, iar apoi a fost reales de către Parlamentul României pentru încă un mandat de 5 ani.

Lucian Mihai

Lucian Mihai a fost al treilea președinte al CCR, îndeplinind această funcție tip de 3 ani, între 1998 și 2001. Absolvent al Facultății de Drept din București ca șef de promoție în 1976, Mihai a activat ca judecător la diferite judecătorii din circumscripția Tribunalului Municipiului București, iar după 1989 a devenit membru al Baroului din București. În paralel, a fost și arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional de pe lânga Camera de Comerț și Industrie a României, iar apoi a fost consilier juridic personal al ambasadorului Marii Britanii la București. Ca și predecesorii săi, Lucian Mihai a publicat mai multe cărți în domeniul dreptului, activând ca profesor al Facultății de Drept, din cadrul Universității din București.

Nicolae Popa

Nicolae Popa a fost al patrulea președinte al CCR, activând în această funcție în perioada 2001 – 2004. Popa era și el absolvent al Facultății de Drept a Universității București și ulterior cadru didactic în această facultate. Tot ca predecesorii săi, Popa este autorul unui număr mare de studii și articole în domeniul dreptului, precum și a unor cursuri și monografii de teoria generală a dreptului și de sociologie juridică.

Ioan Vida

Ioan Vida este primul președinte al CCR care a îndeplinit această funcție pentru mai mult de 3 ani de zile. Vida s-a aflat timp de 6 ani, între 2004 și 2010 la conducerea CCR. Dacă majoritatea celorlalți președinți CCR veneau din cadrul Facultății de Drept a Universității din București, Vida era absolvent al Facultății de Drept a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj Napoca. După 1989, Ioan Vida a fost numit în funcția de expert la Comisia constituțională, juridică și pentru drepturile omului a CFSN/CPUN. A lucrat apoi ca expert la Comisia de redactare a proiectului de Constituție. Tot ca predecesorii săi, Vida este autorul mai multor studii în domeniul dreptului.

Augustin Zegrean

După Vida, al șaselea președinte al CCR a fost Augustin Zegrean, cel care a îndeplinit această funcție între 2010 și 2016. Zegrean a fost numit cu un vot strâns (cinci din nouă) la șefia instituției în iunie 2010. În momentul numirii la conducerea CCR, Zegrean era judecător la CCR din anul 2007, fiind numit de Traian Băsescu, pentru un mandat de 9 ani, în locul lui Viorel Stănoiu, soțul Rodicăi Stănoiu. Zegrean provenea și el din rândurile Facultății de Drept din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj, ca și predecesorul său, Ioan Vida.

Augustin Zegrean, sursa: Inquam Photos – Octav Ganea

Zegrean a provocat o controversă puternică în 2007 atunci când a inițiat, alături de deputații Daniel Buda și Ioan Oltean, proiectul de lege nr. 368/2007, privind „regimul juridic al bunurilor imobiliare aparținând cultelor religioase ortodox și greco-catolic din România”. Potrivit acestui proiect, restituirea bisericilor, caselor parohiale și mănăstirilor Bisericii Române Unite cu Roma ar fi urmat să fie făcută în funcție de ponderea credincioșilor din unitățile administrativ-teritoriale de la locul situării imobilului, ceea ce ar fi echivalat cu exproprierea Bisericii Române Unite cu Roma. Proiectul avea să primească aviz negativ din partea Consiliului Legislativ și din partea Guvernului Tăriceanu.

Valer Dorneanu

Valer Dorneanu este al șaptelea și actualul președinte al CCR, îndeplinind această funcție din 2016. Este absolvent al Facultății de Drept a Universității din București și profesor universitar la Universitatea „Nicolae Titulescu” din București. În trecut, Dorneanu a fost și membru PSD. Între 2010 și 2012 Dorneanu a fost adjunct al Avocatului Poporului, iar în 2012, ca urmare a revocării de către Parlament a lui Gheorghe Iancu din funcția de Avocat al Poporului, Dorneanu a îndeplinit la nivel interimar funcția până în 2013 când a fost numit judecător la CCR.

Valer Dorneanu, sursa: Inquam Photos / George Calin

În trecut, Dorneanu a fost numit de către Sputnik, organul de propagandă al Kremlinului, ”personalitatea politică a anului”.  Totodată, în timpul guvernării PSD-ALDE, unele dintre deciziile Curții Constituționale au fost contestate, fiind apreciate drept părtinitoare. Din acest punct de vedere Dorneanu a fost considerat drept un apropiat al PSD.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *