Deși PSD este perceput ca un partid dominant pe scena politică românească, au mai existat perioade în care a fost nevoit să joace rolul de opozant. Anunțul lui Marcel Ciolacu cu privire la retragerea de la guvernare a trimis o undă de șoc în societatea românească.
De la alegerile parlamentare din 2020 până la cele din 2024, susținerea pentru PSD s-a degradat cu aproape 7%, de la 28,9% ajungând la 21,96% din voturile românilor. Și să ne amintim că în 2016 obținuse un scor zdrobitor de 46%. Prin urmare, în mai puțin de 10 ani, partidul condus de Marcel Ciolacu și-a pierdut mai bine de jumătate dintre susținători.
Istoricul recent al PSD în opoziție include două episoade notabile:
- 2015-2016: După demisia lui Victor Ponta în urma tragediei de la Colectiv, PSD a intrat în opoziție față de guvernul tehnocrat condus de Dacian Cioloș.
- 2020-2021: După alegerile parlamentare din 2020, PSD a fost izolat de coaliția formată din PNL, USR și UDMR, condusă inițial de Ludovic Orban, apoi de Florin Cîțu.
Ce strategii politice a avut PSD în opoziție
În perioada 2015-2016, social-democrații au abordat o opoziție agresivă față de guvernul tehnocrat.
Narativ: PSD a criticat guvernul Cioloș ca fiind „impostor” și „marionetă” a Bruxelles-ului, sugerând că nu are legitimitate politică deoarece nu fusese ales democratic.
Mesaje cheie: Guvernul tehnocrat a fost acuzat de incompetență și incapacitate de a livra rezultate pentru populație. PSD a prezentat o imagine de „apărător al poporului,” concentrându-se pe nevoile sociale și economice ale cetățenilor.
Rezultat: Strategia agresivă a avut succes, PSD câștigând alegerile parlamentare din 2016 cu un scor zdrobitor (aproape 46%).
În perioada 2020-2021, PSD a optat pentru o opoziție calculată și critică față de coaliția de dreapta.
Narativ: PSD a criticat guvernul PNL-USR-UDMR pentru gestionarea pandemiei de COVID-19, acuzându-l de lipsă de empatie și de măsuri ineficiente. S-a concentrat pe probleme sociale, precum creșterea pensiilor și salariilor, și a criticat austeritatea promovată de PNL.
Mesaje cheie: „Dreapta lasă cetățenii să sufere” – un mesaj care a încercat să poziționeze PSD drept singurul partid care apără categoriile vulnerabile. Lipsa de coeziune în guvernul PNL-USR-UDMR a fost folosită ca argument pentru a sublinia incompetența dreptei.
Rezultat: PSD a crescut în sondaje, iar în 2021, după destrămarea coaliției de dreapta, a revenit la guvernare alături de PNL.
Tacticile utilizate de social-democrați
Critici agresive în Parlament: PSD a utilizat discursuri populiste și atacuri directe asupra guvernelor adverse, axându-se pe teme sociale și economice.
Inițiative legislative: Chiar din opoziție, PSD a inițiat proiecte populare, precum creșterea punctului de pensie sau reducerea TVA, punând guvernele în dificultate.
Mobilizarea electoratului: PSD a folosit opoziția pentru a-și activa baza electorală tradițională prin mesaje care accentuau distanța dintre „popor” și „elitele tehnocrate” sau „dreapta elitistă.”
Controlul agendei mediatice: În perioadele de opoziție, PSD a dominat mass-media prin mesaje bine coordonate, utilizând inclusiv televiziuni prietenoase.
Plusurile și minusurile avute de PSD ca partid de opoziție
Chiar și în opoziție, PSD și-a păstrat controlul asupra multor consilii locale și județene, menținându-și relevanța politică. Cu alte cuvinte, puternica rețea în teritoriu și-a spus cuvântul. La capitolul plusuri se află și abilitatea recunoscută a PSD de a-și adapta discursurile pentru a răspunde nevoilor și temerilor populației. Spre deosebire de alte partide, social-democrații au demonstrat unitate și coordonare în opoziție, critica lor fiind bine coordonată și nu haotică.
Ce nu i-a priit PSD-ul în opoziție? Eticheta de „partid vechi”, criticile privind trecutul său corupt și legătura cu baronii locali, curgând chiar și atunci când n-a mai avut frâiele puterii. Nu i-a picat deloc bine nici apariția USR ca un partid de opoziție „anticorupție”, care a atras electorat urban de la PSD în anumite momente.
PSD, acum cu S de la social dar și de la suveranism
PSD s-a arătat mai mult decât capabil să folosească opoziția ca o trambulină pentru revenirea la putere, dar a fost mereu tributar trecutului tot achitând note de plată pentru cazurile de corupție în care au fost implicați membri notabili ai partidului.
Ca partid de opoziție a știut să se adapteze și să exploateze în favoarea sa orice slăbiciune a celor de la guvernare. A criticat dur, a avut inițiative care i-au refăcut popularitatea. A avut mereu un mesaj social puternic: concentrându-se pe nevoile maselor, PSD a reușit să mobilizeze electoratul său tradițional și să atragă voturi din segmente afectate de politicile de austeritate.
Acum, intrat din nou în opoziție, PSD va trebui să-și redefinească mesajele pentru a răspunde unui electorat din ce în ce mai diversificat, păstrând totodată relevanța în fața noului curent suveranist.
Marcel Ciolacu a dat semne că a înțeles mesajul electoratului, chiar din momentul publicării primelor exit-poll-uri la parlamentare: „Este un semnal important pe care românii l-au transmis clasei politice. Să continuăm să dezvoltăm țara cu banii europeni, dar să ne protejăm identitatea, valorile naționale și credința”.
Cu alte cuvinte, PSD este decis să împace și varza și capra, iar asta o poate face mai bine din opoziție decât de la guvernare. Doar că acum, acel S din titlu pare că vine nu doar de la social ci și de la suveranism.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
