Franța și Germania, statele care vor să controleze destinul UE, se implică în jocuri de putere pentru a impune noul președinte al Comisiei Europene, după alegerile europarlamentare din 2024. Ursula Von der Leyen poate fi îndepărtată de la conducerea Comisiei, dar ar urma să fie răsplătită cu o altă funcție importantă.

Ce spune Tratatul UE

Tratatul UE prevede că negocierile din Consiliul UE trebuie să țină cont de rezultatul de la alegerile europarlamentare în desemnarea președintelui Comisiei Europene. Mai exact, statele își doreau ca grupul european cu cele mai multe mandate să dea noul președinte al Comisiei Europene.

Negocierile din Consiliul UE au făcut imposibil de aplicat această regulă, iar Manfred Weber, liderul PPE (primul grup la alegerile din 2019), nici măcar nu a intrat în discuțiile dintre liderii europeni. Germania, cu ajutorul Franței, a impus-o pe Ursula Von der Leyen în funcția de președinte al Comisiei Europene.

După ce Consiliul UE ajunge la un acord privind noul președinte al Comisiei, Parlamentul European are doar rolul de a aproba, fiind mai mult un notar. Parlamentul European nu funcționează ca parlamentele naționale.

Mandatul lui Von der Leyen

Mandatul Ursulei Von der Leyen a fost marcat de crize profunde și de erori care s-au simțit în buzunarele tuturor. Uniunea Europeană a pierdut orice rol pe scena politică internațională, iar în prezent se confruntă cu o dezindustrializare.

În 2020, Von der Leyen a avut pandemia Covid19, asumându-și un rol direct în campania de vaccinare. Parchetul European anchetează modul în care Comisia Europeană a făcut acele achiziții de vaccin. DNA arată că statele membre au cumpărat mai multe doze decât aveau nevoie, fără să existe studii care să arate necesitatea acestui număr uriaș de vaccinuri. De asemenea, jurnaliștii de la New York Times au scris de mai multe ori că Von der Leyen ar fi negociat direct, prin SMS, cu directorul Pfizer. Ursula Von der Leyen a fost implicată în scandaluri de corupție și în Germania, unde a fost ministru al apărării.

CITIȚI ȘI: ANALIZĂ Dosarul vaccinurilor și Comisia Europeană: ce rol a avut Ursula Von der Leyen

Pentru Uniunea Europeană a urmat criza economică provocată de pandemie. Planul Recovery, propus inițial de Italia, în 2020, sub forma unor granturi, a ajuns apoi să fie divizat între împrumuturi și granturi europene, dar cu obligația ca statele să facă anumite reforme aprobate de Comisia Europeană.

La scurt timp, Uniunea Europeană s-a implicat direct în conflictul dintre Rusia și Ucraina, ceea ce a afectat relațiile economice dintre statele UE și Rusia. Acest lucru s-a simțit imediat pe piața gazelor, unde prețurile au scăpat de sub control după ce Comisia a cerut statelor membre să renunțe la gazul din Rusia. Criza energetică a afectat atât industria, cât și gospodăriile. Imediat a fost declanșată o inflație uriașă, urmată de o scumpire a tuturor prețurilor, afectând direct veniturile cetățenilor UE.

Germania, care cândva era motorul economiei UE, este în prezent în recesiune și abia în 2024 și-ar putea reveni. Inflația, criza prețurilor la energie, deficit bugetar excesiv, recesiunea din Germania sunt doar câteva dezastre din mandatul Ursulei Von der Leyen și care rămân, încă, fără soluții pe termen scurt. Acestea vor persista și în următorii ani, mai ales că Germania are o criză industrială gravă.

După 4 ani cu Von der Leyen, Uniunea Europeană iese foarte slăbită, cu numeroase probleme pe care nu le poate rezolva singură și are nevoie de parteneri externi. SUA rămâne un competitor pentru UE, iar Comisia a încercat și limitarea investițiilor chineze în zona UE. O Uniune izolată și fără resurse nu poate fi un motiv de bucurie pentru niciun stat membru. Nu în ultimul rând, UE are o problemă cu Ucraina, indiferent de rezultatul conflictului, deoarece și-a asumat costuri uriașe.

Mario Draghi, sursa: Facebook Palazzo Chigi

Mario Draghi, propunerea lui Macron

Franța este nemulțumită de Ursula Von der Leyen și pregătește schimbarea acesteia. Olaf Scholz, cancelarul Germaniei, nu are motive să o sprijine pe Ursula, care a fost apropiată de Merkel și CDU/CSU. Germania va avea nevoie un președinte al Comisiei care să înțeleagă provocările economice.

Potrivit unor surse de la Paris, Emmanuel Macron l-a propus pe Mario Draghi pentru funcția de președinte al Comisiei Europene și se pare că Franța și Germania sunt în negocieri pe acest subiect.

Mario Draghi a condus, în trecut, Banca Centrală Europeană și a fost premier al Italiei pentru aproape 2 ani. În timpul mandatului său la Roma, relațiile dintre Italia și Franța s-au îmbunătățit semnificativ, iar Emmanuel Macron aprecia activitatea lui Draghi. După semnarea unui acord între cele două țări, Macron a spus că acest lucru a fost posibil „pentru că era lui, pentru că eram eu” la conducerea Italiei și Franței. Draghi ar primi inclusiv susținerea Italiei, care este condusă de Giorgia Meloni, pentru funcția de președinte al Comisiei Europene.

Comisia Europeană are nevoie de un președinte care să aibă autoritate pe scena internațională și să fie capabil să negocieze. Mario Draghi are și avantajul de a fi foarte apreciat și la Washington, iar cel mai probabil, Franța și Germania vor dori mai mult ajutor din partea americanilor.

Mario Draghi va avea marele rol de a relansa industria europeană, care a pierdut competiția cu SUA și China. În septembrie, Ursula Von der Leyen i-a cerut lui Mario Draghi să lucreze la un raport despre competiția economică.

Ursula Von der Leyen a evitat să precizeze dacă e interesată de un al doilea mandat la conducerea Comisiei. Acesta ar putea primi funcția de secretar general NATO, dacă va găsi suficientă influență politică.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News