Biroul Electoral Central a publicat, luni, lista candidaturilor rămase definitive pentru alegerile europarlamentare. Potrivit deciziei BEC, 12 formaţiuni politice şi alianţe electorale şi 4 independenţi vor participa la alegerile europarlamentare, printre care și soțul Dianei Șoșoacă, Silvestru Șoșoacă.
Astfel, rămân definitive candidaturile depuse de Alianţa Electorală PSD PNL, Alianţa Dreapta Unită USR-PMP-Forţa Dreptei, România Socialistă, Alianţa AUR, Partidul S.O.S. România, Partidul Alternativa Dreaptă, Partidul Umanist Social Liberal, Partidul Reînnoim Proiectul European al României, Uniunea Democrată Maghiară din România, Partidul România Mare, Partidul Patrioţilor şi Partidul Diaspora Unită.
De asemenea, rămân definitive candidaturile independente ale lui Pîrvănescu Paula-Marinela, Gheorghe Vlad-Dan, Ştefănuţă Nicolae-Bogdănel şi Şoşoacă Dumitru-Silvestru.
Un număr de 15 formaţiuni politice şi alianţe electorale şi 7 candidaţi independenţi s-au înscris iniţial la alegerile europarlamentare din 9 iunie.
Au fost respinse candidaturile depuse de Partidul Oamenilor Liberi, Partidul Noua Românie, Partidul Naţional Ţărănesc Maniu-Mihalache, precum şi cele ale candidaţilor independenţi Jurma Paul-Octavian, Mustăţea Ilie-Cătălin şi Mîndru Petru.
Coagularea scenei politice și concentrarea votului
Față de precedentele alegeri din 2019, putem observa o coagulare a scenei politice. La alegerile anterioare am avut 14 formațiuni politice și alianțe electorale, precum și 3 independenți. La acele alegeri PNL a obținut 27%, PSD – 22,5% 3, USR-PLUS – 22,4% 4, PRO România – 6,6% 5, PMP – 5,7% și UDMR – 5,4%. Niciun indepenendent nu a reușit să intre în Parlamentul European. Cu mai puține formațiuni politice și alianțe electorale, ar putea fi o tendință spre concentrarea votului în jurul unor câteva partide sau alianțe, iar acest lucru ar putea avea impact asupra distribuției mandatelor în Parlamentul European. Concentrarea votului se referă la tendința ca un număr mai mic de partide sau alianțe politice să obțină o proporție mai mare din voturile exprimate într-o alegere.
Dacă voturile sunt mai concentrate, ar putea fi mai ușor pentru partidele dominante, precum PSD și PNL, să obțină un număr mai mare de mandate, în timp ce formațiunile mai mici, precum AUR sau USR ar putea avea mai puține șanse de a intra în Parlamentul European. Lucrul acesta este confirmat și de sondajele de opinie care arată că PSD și PNL domină în intenția de vot a electoratului și vor trimite la Bruxelles cei mai mulți reprezentanți.
Accentuarea influenței partidelor dominante
Cu un număr mai mic de formațiuni politice și alianțe electorale, partidele sau alianțele mai mari ar putea câștiga mai multă influență și putere în Parlamentul European. Aceasta ar putea conduce la o politică mai stabilă și mai coerentă.
Partidele dominante sau alianțele mari au adesea mai multă putere de a stabili agenda politică și de a direcționa dezbaterile și deciziile în cadrul Parlamentului sau al altor instituții politice. Ele pot influența subiectele care sunt aduse în atenție și prioritățile legislative, ceea ce poate duce la o accentuare a politicilor și agendelor promovate de aceste entități.
În cadrul Parlamentului European, partidele dominante sau alianțele mari pot avea un control mai mare asupra procesului decizional și asupra comisiilor sau grupurilor de lucru relevante. Acest lucru le poate oferi capacitatea de a influența formularea politicilor și de a bloca sau de a favoriza anumite inițiative legislative în funcție de interesele lor politice. Astfel, ne putem aștepta ca PNL și PSD să aibă un cuvânt important de spus în stabilirea agendei politice la Bruxelles.
Impactul asupra independenților
Impactul asupra independenților într-un context politic în care partidele dominante sau alianțele mari își accentuează influența poate fi semnificativ. Independenții, care nu sunt afiliați cu niciun partid politic, pot avea dificultăți în a-și promova mesajele și în a obține atenția electoratului, mai ales în comparație cu partidele dominante care beneficiază de o mai mare vizibilitate și resurse pentru campanii.
Independenții pot întâmpina dificultăți în obținerea resurselor financiare și a sprijinului logistic necesar pentru a desfășura o campanie electorală competitivă. Partidele dominante sau alianțele mari au adesea infrastructuri politice consolidate și rețele de sprijin care le permit să ofere resurse și asistență candidaților proprii, în timp ce independenții trebuie să își gestioneze singuri aceste aspecte.
În concluzie, alegerile europarlamentare din 2024 aduc o tendință de coagulare de pe urma căreia vor beneficia în special marile partide – PSD și PNL.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
