Skip to content
Politică

ANALIZĂ Lupta pentru putere în 2024. De ce unificarea dreptei ar trebui să reprezinte un obiectiv pentru PNL în contextul viitoarelor alegeri

Inquam Photos / Octav Ganea

După victoriile din 2019 – dărâmarea guvernului Dăncilă, plasarea pe primul loc în alegerile europarlamentare și victoria din alegerile prezidențiale – principalul partid de dreapta din țară, PNL, a început un declin relativ.

Declinul PNL

În ianuarie 2020, potrivit sondajelor de opinie, liberalii se aflau la un maxim istoric – 47,4%. Dar guvernarea în timpul pandemiei de coronavirus, revigorarea PSD și venirea pe scena politică a unui partid populist, anti-sistem (AUR), au dus la o erodare treptată a liberalilor.

A urmat apoi o guvernare complicată alături de USR-PLUS și o diviziare a partidului ca urmare a rivalității dintre Florin Cîțu și Ludovic Orban. Acesta din urmă a decis să plece din PNL, împreună cu alți câțiva colegi și să-și fondeze propriul partid – Forța Dreptei. Chiar dacă PNL a reușit să readucă la matcă ALDE, fuzionând cu partidul lui Tăriceanu, realitatea e aceea că pe scena politică din România, dreapta politică continuă să rămână diviziată. Din acest punct de vedere,o eventuală unificare a dreptei în jurul liberalilor ar reprezenta una dintre cele mai bune strategii în contextul viitoarelor alegeri din 2024.

Unificarea dreptei politice

În Parlamentul României există astăzi doar un partid de dreapta – PNL. Cu toate acestea, există și două partide extra-parlamentare care se situează din punct de vedere ideologic în apropiere de PNL – Forța Dreptei și PMP. Potrivit sondajelor de opinie, publicate în primăvara și vara acestui an, liberalii se situează în jurul cifrei de 23% în intenția de vot, la aproximativ 12 procente în spatele social-democraților, rivali istorici alături de care momentan PNL guvernează. Chiar dacă alianța dintre PSD și PNL pare solidă în acest moment, este greu de crezut că ea va rezista foarte mult timp. Alegerile din 2024 ar putea fi chiar punctul culminant în care această alianță ar putea ceda, repetând mai mult sau mai puțin scenariul USL-ului.

Cu toate că distanța dintre PNL și PSD este una substanțială, liberalii ar mai putea avea un as în mânecă. Forța Dreptei, desprinsă din PNL după conflictul dintre Cîțu și Orban are în sondaje 2%. Mult mai bine stau însă cei de la PMP, care într-un sondaj CURS, publicat în mai, erau cotați cu 6% în intenția de vot. O eventuală unificare a acestor partide politice în jurul liberalilor ar crește procentele PNL până în jurul cifrei de 31%, micșorând dramatic ecartul social-democraților.

Inquam Photos / Octav Ganea

Pentru a unifica partidele de dreapta în jurul PNL, liberalii ar trebui să depălească câteva obstacole serioase.

Reconcilierea cu Orban și enigma PMP

În primul rând, liberalii ar trebui să readucă la matcă Forța Dreptei și parlamentarii PNL plecați alături de Ludovic Orban. Aceasta pare a fi cea mai simplă misiune. În fond, PNL a reușit să fuzioneze cu ALDE, după ce partidul lui Tăriceanu a împățit guvernarea alături de PSD, fiind la momentul respectiv ținta atacurilor liberalilor. Pentru Forța Dreptei motivația unei eventuale uniri cu PNL ar trebui să fie clară – fără o astfel de unire, partidul nu are șanse să treacă de pragul de 5% pentru a intra în Parlament. Pentru parlamentarii din Forța Dreptei, unirea cu PNL reprezintă așadar o chestiune de supraviețuire politică.

Inquam Photos / Octav Ganea

Mult mai dificil pentru liberali ar fi să-i convingă pe cei de la PMP să fuzioneze. PMP este cotată peste pragul de 5% ceea ce înseamnă că în cazul lor nu se aplică aceeași logică a supraviețuirii politice ca în cazul celor de la Forța Dreptei. Dacă supraviețuirea politică sub forma aceasta reprezintă obiectivul PMP, atunci o fuziune cu PNL nu ar fi de interes. În plus, PMP ar putea juca rolul de partid de balama după alegerile din 2024, intrând la guvernare cu un procent infim. Totuși, există și riscuri în aceste calcule politice. În primul rând, PMP a ratat intrarea în Parlament în 2020, chiar dacă sondajele arătau că partidul ar putea face pragul de 5%. O nouă ratare ar destabiliza serios partidul și, posibil, chiar l-ar destrăma odată ce membri PMP s-ar putea refugia la alte partide. În al doilea rând, PMP poate negocia o fuziune cu PNL de pe o poziție de putere. Aceștia pot cere ca Eugen Tomac să fie numit de pildă vicepreședinte al PNL, asigurându-și în felul acesta o mai mare influență în interiorul partidului. În fine, PNL deține în continuare resurse mai mari decât PMP, iar lucrul acesta s-ar putea să conteze în viitoarele negocieri.

Tendința pe scena politică din România în ultimii ani a fost către agregare. Partidele mici, sau cele desprinse din alte formațiuni politice au dispărut, netrecând testul alegerilor. Unificarea dreptei în jurul PNL ar trebui să reprezinte un obiectiv serios pentru liberali în contextul alegerilor viitoare și, partidele mici, ar trebui să aibă și ele motive serioase să ia în calcul o astfel de fuziune.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *