Se dorește ca statul român să ajungă pe o traiectorie sustenabilă din punct de vedere economic. Nu poate însă fără să decidă întâi ce măsuri fiscale va adopta pentru a atinge țintele de deficit bugetar, iar aici România are mână liberă și este de competența sa să decidă în acest sens. Mircea Coşea, profesor universitar la Academia de Studii Economice (ASE), spune, pentru PS News, că ar trebui să ne așteptăm la un „program de austeritate”, în condițiile în care „nimic altceva nu e clar”. Specialistul consideră că doar măsurile propuse, dar fără aducerea unui spor economiei, este „apă de ploaie”: „doar împărțim sărăcia pe care o avem”.
Mircea Coșea, profesor ASE: există o foarte mare lipsă de predictibilitate, cu efecte negative pentru Economie
„Vizita la Bruxelles nu a însemnat mare lucru pentru programul pe care Guvernul l-a hotărât pentru că nu au fost mari schimbări”, este de părere profesorul universitar. Coșea aduce în discuție menținerea unui aspect pozitiv: un TVA care să fie la 19%, nu la 21%. Însă restul măsurilor nu sunt deloc clare.
„Guvernul anunță doar niște reduceri, pe care le face oricum și care nu au mare efect asupra deficitului. Economia pe care o face la bugetul statului prin achiziții și așa-zisele reorganizări, care văd că nu au loc, nu pot reduce deficitul bugetar”, crede expertul.
Coșea salută discursul lui Nicolae Ciucă, acesta precizând că măsurile fiscal-bugetare trebuie însoțite de un pachet de măsuri pentru creșterea economică, pentru susținerea mediului de afaceri și pentru crearea de valoare suplimentară care să alimenteze bugetul în condițiile în care se va reduce și evaziunea.
Profesorul universitar atrage atenția și asupra situației de fapt.
„Aceste măsuri administrative nici nu sunt puse în practică. Nu s-a redus numărul secretarilor de stat, a directorilor generali, a secretarilor generali ai ministerelor. Ba din contră: s-au făcut noi angajări și noi înfințări de comitete și instituții”.
Fără nicio șansă de aplicabilitate este promisiunea coaliției Ciolacu-Ciucă – impozitarea profitului societăților mari, mai arată economistul.
„Nu este o chestiune realizabilă. Să nu uităm că încă din 2019, OCDE-ul (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică n.red.) a propus impozitarea cu 15% a profitului realizat pe teritoriul de acțiune a multinaționalelor și nu s-a întâmplat nimic. Există practica „optimizării fiscale” – fac în așa fel încât profitul să nu fie trecut în contabilitate – deci e o măsură populistă”, mai punctează Coșea.
Profesorul susține că momentan se discută principii, „nu avem niciun fel de idee în legătură cu măsurile concrete pe care vor să le ia”.
„Aceste mari schimbări de impozite, taxe, accize etc., pe care le tot discută, dar pe care noi nu le știm în formă lor finală. Iar asta vine cu efecte asupra economiei: există o foarte mare lipsă de predictibilitate. Am trecut de jumătatea anului și noi nu știm ce se întâmplă în mediul de afaceri, dar și pentru oamenii de rând: se vor mări salariile, pensiile? Când, cum, în ce condiții?”, e de părere Coșea.
Iar lipsa de predictibilitate face rău: afacerile nu pot fi planificate, nu se pot face planuri, iar investitorii străini nu vor veni, pentru că nu știu ce se va întâmpla în România, continuă intervievatul.
Ce este cert, crede profesorul, este că va urma „un program de austeritate”: scumpiri (TVA-ul de 19% va crește costurile).
„Nu știm ce se va întâmpla cu mediul de afaceri, în ce măsură va fi impozitat, dar și cu dezvoltarea economiei, necesară pentru atragerea de fonduri PNRR. Ori, aici, situația, nu este deloc plăcută: suntem în urmă cu jaloanele, nu știm în ce măsură UE ne va penaliza pentru că nu respectăm ținta de deficit”, consideră economistul.
Și pentru asta există și cauze: lipsa comunicării Guvernului față de cetățeni, dar și din lipsă de cunoștințe – reprezentanți de seamă ai partidelor încă studiază ce și cum să facă.
„În Economie, dacă nu ai un studiu care să arate efectele cifrice, concrete, pozitive și negative ale unor măsuri, nu poți ieși din sfera discuțiilor politice. Ori noi avem nevoie acum de sfera acțiunii, nu a declarațiilor. (…) Fără măsuri concrete nu știm cum să ne organizăm”, conchide Coșea.
Comisia Europeană vrea ca Guvernul să strângă mult și repede cureaua
Comisia Europeană vrea ca statul român să acționeze repede și să „taie în carne vie”, dar premierul nu e de acord cu măsurile propuse. „Am anunţat foarte clar că eu nu sunt de acord ca prim-ministru al României, să creştem cota de TVA peste 19%”, anunța Ciolacu recent. Astfel, Guvernul propune creșteri de TVA și noi cote de impozitare pentru microîntreprinderi la eliminarea scutirii de impozit pentru anumite sectoare.
Nemulţumiri vin, luni, și din partea liberalilor, legate de pachetul de măsuri fiscale pe care premierul Ciolacu urmează să îşi angajeze răspunderea în Parlament. Mai multe voci din partid au criticat faptul că pachetul de măsuri nu este cunoscut încă, precum şi faptul că se impozitează privatul, fără să se propună și o reformă de facto a aparatului de stat. Totuși, PNL a votat, tot luni, pentru asumarea răspunderii pe măsurile fiscal-bugetare. „Avem nevoie de fonduri să putem să susținem plaa pensiilor și a salariilor”, a declarat președintele PNL, Nicolae Ciucă.
Comisia Europeană, cu ochii pe România
„Ca parte a recomandărilor adresate României în cadrul pachetului de primăvară al semestrului european publicat la 24 mai 2023, Comisia a transmis că a propus ca România să aplice politici fiscale în conformitate cu Recomandarea Consiliului din 18 iunie 2021, în vederea eliminării deficitului public excesiv din România și a consolidării poziției externe a țării”, arată Economedia.ro.
Urmează ca în primăvara anului 2024, Comisia să evalueze datele privind execuția pentru 2023 și să decidă astfel o serie de posibile etape următoare în cadrul procedurii de deficit excesiv, arată un purtător de cuvânt al Comisiei, într-un răspuns pentru sursa citată mai sus.
Online, mai mulți membri PSD scriu că se așteaptă ca, de facto, Comisia Europeană să recunoască eforturile financiare făcute de România pentru susținerea Ucrainei și să țină cont de asta la stabilirea calendarului de revenire a deficitului bugetar la pragul de stabilitate de 3%.
Ce modificări își asumă Guvernul la Bruxelles
Creștere TVA și accize mai mari la țigări și alcool
La mai multe produse se va aplica TVA de 9% în loc de 5%, iar la altele de 19% în loc de 9%, reiese din documentele guvernului. Iar din 2024, vor crește accizele la țigarete și produse alcoolice. Acciza la țigarete se va majora la 672,92 lei/1.000 țigarete în 2024, față de nivelul actual de 594,97 lei/1.000 țigarete. Prin derogare însă, în perioada 1 ianuarie 2024 – 31 martie 2024 inclusiv, acciza specifică pentru țigarete este de 540,938 lei/1.000 țigarete.
Un impozit special „pe bunurile imobile și mobile de valoare mare”
Ordonanța pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și alte măsuri financiar-fiscale introduce un „special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare”. Potrivit documentului, vor fi obligați să plătească acest impozit special pe bunuri imobile și mobile de valoare mare următorii:
a) persoanele fizice care au în proprietate/proprietate comună clădiri rezidențiale situate în România a căror valoare impozabilă calculată potrivit art. 457, individuală sau cumulată, după caz, depășește 2.500.000 lei;
b) persoanele fizice și persoanele juridice care au în proprietate autoturisme care trebuie înmatriculate/înregistrate în România a căror valoare de achiziție individuală depășește 375.000 lei. Impozitul se datorează pe o perioadă de 5 ani începând cu anul fiscal în care are loc predarea-primirea autoturismului sau pentru fracțiunea de ani rămasă până la împlinirea perioadei de 5 ani de la această dată pentru cele la care predarea-primirea autoturismului a avut loc anterior.
Impozitul special pe bunurile imobile și mobile de valoare mare se calculează astfel:
a) în cazul proprietăților reprezentând clădiri rezidențiale, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenței dintre valoarea impozabilă individuală sau suma valorilor impozabile individuale, după caz, comunicată/comunicate de către organul fiscal local prin decizia de impunere și plafonul de 2.500.000 lei;
b) în cazul proprietăților reprezentând autoturisme, prin aplicarea unei cote de 0,3% asupra diferenței dintre valoarea de achiziție și plafonul de 375.000 lei.
Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt:
a) 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 euro inclusiv și care nu desfășoară activitățile prevăzute la lit. b) pct. 2;
b) 3%, pentru microîntreprinderile care: 1. realizează venituri peste 60.000 euro; sau 2. desfășoară activități, principale sau secundare, corespunzătoare codurilor CAEN: 5821 – Activități de editare a jocurilor de calculator, 5829 – Activități de editare a altor produse software, 6201 – Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client), 6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației, 5610 – Restaurante, 5621 – Activități de alimentație (catering) pentru evenimente, 5629 – Alte servicii de alimentație n.c.a., 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor, 6910 – Activități juridice, pentru activități ale notarilor și avocaților, 8621 – Activități de asistență medicală generală, 8622 – Activități de asistență medicală specializată, 8623 – Activități de asistență stomatologică, 8690 – Alte activități referitoare la sănătatea umană.”
Scutirea de impozit în IT, aplicabilă doar pentru venituri lunare brute sub 10.000 lei
Așa cum era deja vehiculat, scutirea de impozit în sectorul IT, agricultură și industria alimentară se va aplica doar pentru veniturile brute lunare care nu depășesc 10.000 lei inclusiv obținute din salarii și asimilate salariilor realizate de persoana fizică în baza unui singur contract individual de muncă. Scutirea se aplică la un singur angajator/plătitor. Partea din venitul brut lunar ce depășește 10.000 lei nu beneficiază de facilități fiscale.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
