Mircea Geoană, fost lider PSD și recent Secretar General Adjunct al NATO, s-a lansat în cursa pentru alegerile prezidențiale din 2024, însă candidatura sa a fost rapid umbrită de mai multe controverse majore. Geoană se confruntă acuzații grave care, deși el le cataloghează drept parte a unei „acțiuni de kompromat” – termen rusesc care denotă operațiuni de discreditare cu scopul manipulării opiniei publice – sugerează mai degrabă o lipsă de transparență și integritate din partea sa și a echipei sale de campanie.
Scandalul „kompromat” și legăturile echipei lui Geoană cu Rusia
Unul dintre cele mai recente scandaluri care a lovit campania lui Geoană provine dintr-o investigație a Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP), din care face parte și platforma Context.ro. În această investigație, jurnaliștii au scos la iveală legăturile controversate ale lui Rareș Mănescu, fostul manager al campaniei electorale a lui Geoană, cu un afacerist și propagandist rus. În loc să răspundă clar și transparent la aceste acuzații grave, care pun sub semnul întrebării loialitatea și integritatea echipei sale de campanie, Mircea Geoană a ales să denunțe investigația drept o „acțiune de kompromat”, susținând că este ținta unei conspirații politice orchestrate pentru a-l discredita.
Această reacție a fost aspru criticată de mai multe organizații și jurnaliști. Centrul pentru Jurnalism Independent a subliniat că „încercarea lui Geoană de a submina credibilitatea jurnalistului nu se deosebește de cei ce conduc regimuri autoritare”. În plus, ActiveWatch a afirmat că „Geoană nu este victima unei acțiuni de kompromat, ci, dimpotrivă, este artizanul unei acțiuni standard de kompromat îndreptată împotriva unor jurnaliști care și-au făcut meseria și au expus fapte care vizează direct echipa sa de campanie”.
„Este o situație în care “hoţul strigă hoţii”, domnul Geoană apelând la informaţii false vehiculate de entităţi media dubioase din Bulgaria pentru a contracara faptele documentate şi probate de reputaţi jurnalişti de investigaţie.
Considerăm că reacția candidatului Mircea Geoană este total inadecvată, jignitoare la adresa jurnaliștilor și inadmisibilă din partea unui candidat la cea mai înaltă funcție a statului. Suntem convinşi că un politician cu asemenea vastă experienţă politică cunoaşte foarte bine care este rolul presei într-o societate democratică. Cerem domnului Geoană să îl şi respecte”, arată ActiveWatch.
Aceste organizații sugerează că, în loc să răspundă clar la acuzații, Geoană a încercat să decredibilizeze presa și să manipuleze opinia publică, o strategie care amintește de regimuri autoritare și nu de un lider politic care își propune să fie președintele unei democrații europene.
Plagiatul, o altă pată pe imaginea candidatului Geoană
Pe lângă investigațiile recente privind legăturile dubioase ale echipei sale, Mircea Geoană a fost implicat și într-un scandal de plagiat. Jurnalista Emilia Șercan a dezvăluit că Geoană a plagiat zeci de pagini din teza sa de doctorat. În loc să își asume responsabilitatea și să ofere explicații, Geoană a sugerat, din nou, că această dezvăluire face parte dintr-o altă „operațiune de kompromat”, spunând că „din seria caută până găsești și, dacă nu găsești, inventează”.
Acest tip de răspuns nu doar că reprezintă o tentativă de subminare a credibilității jurnaliștilor și a celor care investighează faptele de plagiat, dar ridică și întrebări serioase despre integritatea morală a candidatului. Într-o societate în care demnitatea și onestitatea ar trebui să fie calități de bază pentru un lider, Geoană pare mai degrabă preocupat să evite răspunderea și să distragă atenția de la problemele reale care i-au fost atribuite.
De ce Mircea Geoană nu ar trebui să fie viitorul președinte al României
Într-o democrație funcțională, candidatul la cea mai înaltă funcție în stat trebuie să dea dovadă de transparență, integritate și respect față de instituțiile care asigură controlul și echilibrul puterilor, inclusiv presa liberă (cunoscută și ca „a patra putere în stat”). Mircea Geoană, în loc să se confrunte direct și onest cu acuzațiile care i-au fost aduse, a ales să atace jurnaliștii care și-au făcut datoria de a aduce la lumină informații de interes public.
Reacțiile organizațiilor de presă precum Centrul pentru Jurnalism Independent și ActiveWatch evidențiază că atacurile lui Geoană la adresa jurnaliștilor reprezintă un pericol pentru libertatea de exprimare și independența presei. Într-o societate democratică, astfel de tactici sunt inacceptabile, mai ales când sunt folosite de un candidat la funcția de președinte.
În plus, scandalul de plagiat și asocierea echipei sale de campanie cu personaje dubioase legate de propaganda rusă ridică semne serioase de întrebare cu privire la credibilitatea sa. Geoană ar trebui să se dezică de astfel de practici și să își asume responsabilitatea pentru greșelile sale și ale echipei sale, în loc să continue să denigreze presa.
În fața acestor scandaluri și a răspunsurilor sale inadecvate, Mircea Geoană nu pare să fie liderul de care țară cu aspirații la un loc de frunte între democrațiile consolidate ale Europei are nevoie.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
