Skip to content
Politică

ANALIZĂ Mirajul partidelor populiste. Diferențele dintre Europa de Vest și Europa de Est

RomaniaTV.net

Cu câtea excepții notabile, anul 2021 a adus un recul în ceea ce privește puterea formațiunilor politice populiste iliberale peste tot în Europa. Tonul a fost dat de alegerile prezidențiale din Statele Unite și plecarea populistului Donald Trump de la Casa Albă în ianuarie 2021. Totuși, în câteva țări importante, inclusiv în țara noastră, partidele populiste par să nu fi ajuns încă la un maxim în ceea ce privește popularitatea. Există diferențe substanțiale însă între Europa de Est și Europa de Vest.

Partidele populiste pierd teren în Europa de Vest

În Europa de Vest, partidele populiste de dreapta sau de stânga pierd teren. Lucrul acesta devine evident dacă aruncăm o privire asupra ponderii acestora în parlamentele naționale. Vox și Podemos, două partide populiste din Spania, au pierdut teren. Vox s-a refugiat în opoziție, alături de alte formațiuni politice, iar Podemos nu a reușit să își asigure nici măcar un loc în Senatul spaniol. În camera inferioară a Parlamentului Spaniol, Podemos deține doar 24 de locuri din 350, insuficiente pentru a produce un impact major asupra legislației spaniole, iar în Parlamentul European, Podemos a reușit să trimită doar 3 reprezentanți. În Germania, principalul partid anti-sistem este AfD (Alternativă pentru Germania). Doar că acest partid populist și iliberal a ajuns izolat în opoziție după ultimele alegeri pentru Bundestag. AfD deține doar 82 de locuri în Parlamentul din Germania, fiind cu mult în spatele principalei alianțe din opoziție CDU-CSU care deține 197 de locuri. În Parlamentul European, AfD a reușit să trimită doar 11 reprezentanți. În Adunarea Națională din Franța, partidul populist al lui Marine Le Pen a pierdut teren față de anii precedenți, deținând acum doar 6 locuri din 577. În Senatul francez, dețin un singur loc, iar în Parlamentul European, Le Pen a reușit să trimită 21 de reprezentanți.

Partidele populiste rămân pe val în Europa de Est

În Europa de Est, cu câteva mici excepții, lucrurile stau taman pe dos. Populiștii se află la putere în Ungaria și Polonia și în ascensiune în România. În Ungaria, partidul lui Viktor Orban, FIDESZ, continuă să facă regulile în Parlamentul de la Budapesta. Opoziția este extrem de fragmentată, iar FIDESZ deține 116 locuri în Parlament (133 alături de KDNP), în timp ce întreaga opoziție, din care fac parte însă și radicalii de la Jobbik, deține doar 65 de locuri, fiind incapabilă să influențeze decisiv agenda politică a Ungariei. În Polonia, PiS (Partidul Lege și Justiție) rămâne dominant, deși în Opoziție, Coaliția Civică poate pune probleme iliberalilor. Momentan, opoziția din Polonia rămâne fragmentată, iar PiS deține o majoritate fragilă alături de un partid catolic naționalist, la fel ca în Ungaria.

În fine, în România, cei de la AUR se află în ascensiune. Deși la alegerile din decembrie 2020, AUR a obținut doar 9 procente, acestea au reprezentat o surpriză pentru majoritatea observatorilor politici. AUR se află în ascensiune în cvasi-totalitatea sondajelor de opinie, iar șansele sunt ca la viitoarele alegeri legislative, aceștia să își crească numărul de locuri în Parlamentul de la București și să își crească astfel influența asupra agendei politice a țării. Momentan AUR se află în opoziție alături de USR. Cele două formațiuni nu colaborează, însă lansează periodic atacuri la adresa puterii.

În concluzie există o diferență substanțială între modul în care evoluează partidele populiste în Europa de Vest, în comparație cu cele din Europa de Est. Decalajul pare a fi unul legat așadar și de felul în care publicul recepționează mesajele populiștilor. În Europa de Vest, aceste mesaje au început să își piardă din forță, în timp ce în România, ele abia acum încep să prindă la public.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *