Summitul NATO continuă să fie tensionat, după ce președintele american Donald Trump și-a prezentat nemulțumirile. Situația din Iran, Groenlanda și cheltuielile militare rămân printre principalele subiecte, în timp ce Ucraina pune presiune pentru a fi primită în NATO.
România caută contracte pentru industria de apărare
La Summitul de la Haga, din 2025, statele membre NATO au decis să investească 5% din PIB în cheltuieli militare care se axau pe două paliere – 3,5% pentru achiziția de arme, iar 1,5% pentru pregătirea pentru situații de război. Astfel, principalul subiect al Summitului NATO din 2026, de la Ankara, este despre cheltuielile statelor membre.
Președintele român Nicușor Dan a fost însoțit la Summit de cinci companii din domeniul militar, dintre care patru sunt private, iar una de stat (Romarm). Antreprenorii români caută noi contracte, încearcă să înțelege care vor fi programele pentru viitorul NATO și să atragă inclusiv investiții străine pentru armele sau sistemele produse în țara noastră. Decizia României de a participa cu astfel de companii este una pozitivă, deoarece industria militară reprezintă viitorul Uniunii Europene și ar trebui să joace rolul de motor al creșterii economice în următorii ani, atât prin programele SAFE, cât și prin investițiile pe care le vor face statele membre din propriile bugete naționale.
România este un actor mic pe piața internațională de armament și are nevoie de parteneriate cu țări mai bogate pentru a-și asigura o bună capacitate de producție. În acest sens, țara noastră a încheiat mai multe acorduri cu Germania, Franța sau chiar Ucraina pentru a produce noi arme, inclusiv în România, și pentru a-și dezvolta propria industrie.
„Prin ceea ce a făcut România prin SAFE și asta este apreciat la nivel internațional, am gândit în interiorul României un mecanism ca prin banii pe care îi cheltuim să punem în funcțiune noi capacități, fabrici de producție în interiorul României. Pentru mine este de interes că ceea ce are nevoie Armata Română să se consume banii prin industria națională”, a declarat Radu Miruță, ministrul apărării.
La Summitul NATO de la Ankara, România și-a consolidat angajamentul privind modernizare forțelor armate și a semnat două inițiative privind achizițiile comune. Țara noastră, alături de partenerii NATO, va cumpăra drone și avioane pentru supraveghere, pentru a înlocui flota veche. De asemenea, România a devenit membru fondator al viitoarei Bănci pentru Apărare, Securitate şi Rezilienţă, care va fi coordonată de Canada. Această bancă va avea rolul de a finanța viitoarele proiecte pentru apărare și securitate.
Achiziții UE vs. achiziții SUA
Statele UE au decis să investească mai mulți bani în apărare, însă acestea se concentrează pe armele produse în Europa și evită pe cât de mult posibil achiziția de echipamente din SUA. Una dintre cerințele SAFE este tocmai aceea de a oferi prioritate industriei europene și parteneriatelor europene.
O astfel de decizie a liderilor UE nu poate decât să-l nemulțumească pe Donald Trump, care și-ar dori ca UE să cumpere mai multe arme din SUA și, evident, banii europenilor să ajungă în conturile americane. Atunci când Donald Trump critică țările UE pentru că nu fac suficiente achiziții militare, în realitate le critică pentru că nu mai vor să cumpere foarte mult din SUA. Din acest motiv, președintele SUA amenință și cu retragerea trupelor din Europa, ceea ce pare să nu sperie pe nimeni.
„Am fost foarte dezamăgit de NATO. Am investit mii de miliarde de dolari în NATO. De ce? Pentru a proteja ţările europene. Şi nu suntem obligaţi să cheltuim deloc bani, am putea să ne retragem toţi soldaţii din Europa”, a spus Trump.
Pentru a arăta cât este de dezamăgit de liderii UE, președintele SUA a declarat inclusiv că a venit la Summit doar pentru că este organizat de „un prieten”, făcând referire la Erdogan. Totodată, la întâlnirea cu președintele turc a promis că va ridica sancțiunile impuse Turciei, ceea ce nu va reprezenta un motiv de bucurie pentru Israel, care i-a cerut lui Trump să nu le vândă turcilor avioanele F35.
Trump cere Groenlanda
Donald Trump își dorește să controleze toată Groenlanda, pentru că până acum nu a ajuns la niciun acord cu Danemarca și Groenlanda. Încă din prima zi la Summit, președintele SUA și-a arătat intențiile geopolitice.
„Asta e ceea ce afectat relațiile mele cu NATO, pentru că Groenlanda nu ajută Danemarca”, a spus Trump. „Danemarca nu investește bani pentru a ajuta concret Groenlanda, și aceasta este înconjurată de nave chinezești și rusești”.
Groenlanda este o miză importantă pentru SUA, China, Rusia și UE. În prezent, aceasta face parte din Regatul Danemarcei, chiar dacă are autonomie. Uniunea Europeană, dacă va conserva Groenlanda, va avea un mare avantaj în zona Arctică, care reprezintă viitorul geopoliticii. Pe măsură ce ghețarii se vor dezgheța, zona Arctică poate oferi numeroase resurse statelor care controlează teritorii, iar numeroase studii arată că Groenlanda are o bogăție de resurse sub ghețarii săi. UE se confruntă deja cu o carență de resurse naturale, ceea ce îi afectează capacitatea de producție industrială. Prin urmare, Groenlanda poate avea un rol decisiv pentru viitorul Uniunii Europene, dacă va rezista la presiunile puse de SUA.
Danemarca a refuzat categoric intențiile lui Trump și a precizat că Groenlanda rămâne sub control danez.
„Se știe foarte bine că Statele Unite vor să dețină și controleze Groenlanda. Sper că, în egală măsură, se știe foarte bine că acest lucru nu se va întâmpla”, a răspuns premierul Danemarcei.
Zelensky vrea ca Ucraina să fie primită în NATO
Președintele Trump s-a arătat foarte dezamăgit de liderii europeni pentru că nu l-au ajutat în conflictul din Iran. Acesta a continuat să o critice pe Giorgia Meloni, premierul Italiei, pentru faptul că nu l-a ajutat în război. Președintele american a spus că ar fi „ridicol” ca SUA să continue același sprijin pentru NATO, în condițiile în care „relația nu este reciprocă”.
În timp ce Trump și liderii UE se ceartă între ei, Ucraina și-a continuat propria agendă și a insistat să fie primită în NATO, deși nimic nu arată că ar exista vreun consens și NATO traversează o criză profundă. Totodată, Ucraina a cerut mai mult ajutor pentru apărarea antiaeriană, deoarece rachetele Rusiei au devenit mult mai precise și eficiente. Ucraina are nevoie de mai multe rachete Patriot pentru a se apăra de rachetele rusești, însă Washington se gândește mai degrabă la un acord de pace decât la continuarea conflictului. Faptul că Ucraina a atacat sistemul energetic rusesc și a produs mari pagube, îi oferă lui Volodomir Zelensky un mare avantaj în negocierile cu Trump și ar putea convinge Washingtonul să-l ajute în continuare.
„Dacă avem deja această capacitate (n.r. de apărare), dacă ucrainenii deja știu să lupte în acest mod, atunci are sens ca aceste capacități să devină parte din apărarea colectivă a alianței, ceea ce ne-ar face pe toți mai puternic”, a transmis Zelensky, către liderii NATO.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
