România traversează o nouă etapă de tranziție politică, în care negocierile pentru formarea unui nou executiv capătă amploare. Președintele Nicușor Dan a estimat un termen de două săptămâni pentru finalizarea discuțiilor, avertizând că nu va desemna un premier decât în momentul în care va exista o majoritate solidă în Parlament. Noua formulă guvernamentală propusă aduce atât schimbări în structura și distribuția ministerelor, cât și în numele vehiculate pentru posturi-cheie.
Care sunt schimbările față de guvernul actual?
Spre deosebire de actualul guvern minoritar, noua configurație ar presupune o coaliție extinsă între PSD, PNL, USR, UDMR și minoritățile naționale. Această majoritate ar include o redistribuire echilibrată a ministerelor și funcțiilor de conducere în Parlament, dar negocierile sunt tensionate, în special pe ministere-cheie precum Justiția și Finanțele. PSD își dorește președinția Camerei Deputaților (cu Sorin Grindeanu), în timp ce PNL vizează șefia Senatului. Funcțiile parlamentare devin monedă de schimb în logica noii coaliții, alături de portofoliile guvernamentale. Numele vehiculate pentru ministere indică o reconfigurare semnificativă a executivului. Mai mulți actuali miniștri ar putea fi înlocuiți, în timp ce figuri politice cu influență regională sau profesională sunt promovate pentru posturi-cheie.
Premierul vehiculat este Ilie Bolojan, așadar tot un liberal. Actualul interimar este Cătălin Predoiu. PNL a mai deținut funcția de premier și în 2021 – 2022 atunci când Nicolae Ciucă a servit la Palatul Victoria. Ulterior funcția de premier a trecut prin rotație la social democratul Marcel Ciolacu. Dacă Bolojan va preluat funcția de premier acest lucru ar marca o revenire a PNL-ului în prim planul politicii românești. Totodată, noua configurație ar marca revenirea USR la guvernare după o perioadă de opoziție din 2021 până în prezent.
În noua configurație vehiculată PSD ar păstra șefia Camerei Deputaților. În locul lui Ciprian Șerban ar urma să vină Sorin Grindeanu, președintele interimar al PSD. În ceea ce privește președinția Senatului, PNL și USR își dispută controlul. Ilie Bolojan, actualul lider, ar putea vacanta funcția dacă va fi desemnat premier, iar liberalii vor dori să mențină controlul Senatului.
Ministerul Justiției condus în prezent de social democratul Radu Marinescu ar urma să fie condus în continuare de acesta. La Finanțe, PNL ar urma să dețină funcția prin Bogdan Huțucă, fost vicepreședinte ANAF și actual președinte al comisiei de Buget-Finanțe din Parlament. Portofoliul devine esențial în contextul măsurilor fiscale ce vizează reducerea deficitului bugetar asumat în PNRR, sub presiunea Comisiei Europene. La Educație este în continuare vehiculat numele lui Daniel David, cel care se află și acum în funcție. La Transporturi sunt vehiculate numele lui Marian Neacșu și Ciprian Șerban (PSD). Astfel acest minister ar rămâne în controlul PSD, doar că s-ar produce o posibilă rocadă între Grindeanu și Șerban (actualul președinte al Camerei).
Social democrații ar putea menține și controlul Ministerului Economiei, prin același Bogdan Ivan. De asemenea, Angel Tîlvăr ar urma să rămână și el în funcție la Ministerul Apărării. La Sănătate se vehiculează o schimbare de direcție. În locul lui Rafila l-am putea vedea din nou pe Vlad Voiculescu de la USR.
La Ministerul de Interne l-am putea vedea din nou pe liberalul Cătălin Predoiu, iar la Externe ar urma să vină Dacian Cioloș, fost comisar european și apropiat al lui Bolojan. În ceea ce privește Ministerul Energiei se negociază transferul între PNL și UDMR.
Pentru portofoliul Investițiilor Europene este vehiculat useristul Ionuț Moșteanu. Am putea asista astfel la o schimbare semnificativă aici, de la un profil tehnocrat la unul politic-reformist. La Ministerul Culturii, acolo unde se află acum Natalia Intotero au loc negocieri în curs între UDMR și USR și am putea asista la un posibil schimb de culoare politică. La Agricultură social democrații ar urma să rămână pe poziții prin Florin Barbu, iar la Ministerul Muncii au loc negocieri între PSD și USR.
Numele controversate
În guvernul vehiculat există mai multe nume controversate. Unul ar fi Vlad Voiculescu. Acesta a mai servit în funcția de ministru al Sănătății în guvernul condus de Florin Cîțu. Voiculescu a fost implicat în mai multe scandaluri, inclusiv episodul vaccinurilor anti-Covid. Amintim că fostul ministru al Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a fost urmărit penal de către procurorii DNA, în dosarul vaccinurilor din pandemie. El a fost acuzat de abuz în serviciu, cu consecinţe deosebit de grave.
Dacian Cioloș, fost prim-ministru al României și europarlamentar, vehiculat ca viitor ministru de Externe, a fost implicat de-a lungul carierei sale în mai multe controverse politice. În 2009, nominalizarea sa ca comisar european pentru agricultură a fost criticată de opoziția politică din România și de unii oficiali europeni, din cauza îngrijorărilor legate de gestionarea fondurilor europene de către România. După tragedia de la Colectiv, Cioloș a fost numit prim-ministru și a condus un guvern tehnocrat. După căderea guvernului Cîțu în 2021, Cioloș a fost desemnat să formeze un nou guvern. Propunerea sa a fost respinsă însă de Parlament. Formațiunea sa, PLUS avea să fuzioneze cu USR ulterior, iar Cioloș prelua președinția USR-PLUS după un congres criticat de unii membri USR care au acuzat o preluare ostilă a partidului de către partenerul junior de la momentul respectiv. În mai 2022, Cioloș și alți patru europarlamentari au demisionat din USR, criticând conducerea partidului pentru lipsa de viziune și deschidere la reforme și au fondat un nou partid, REPER care însă nu s-a mai regăsit în Parlament.
Marian Neacșu a fost și el implicat în mai multe controverse de-a lungul carierei sale politice. În 2016, Marian Neacșu a fost condamnat definitiv la șase luni de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, după ce și-a angajat fiica la biroul său parlamentar. În 2012, presa a relatat că Neacșu ar fi facilitat numirea soției sale în funcția de director general al companiei de asigurări PAID România, deși aceasta nu îndeplinea toate condițiile necesare pentru ocuparea postului. În 2019, Marian Neacșu a fost audiat la DNA în calitate de martor în dosarul în care Mircea Drăghici, fost trezorier al PSD, a fost acuzat de delapidare și utilizarea subvențiilor pentru partide în alte scopuri decât cele pentru care au fost acordate.
În ceea ce privește averile celor vehiculați, Ionuț Moșteanu de la USR este unul dintre cei mai bogați parlamentari. Potrivit declarației de avere, acesta are 4 apartamente, peste 20.000 de euro în conturi și peste 40.000 de dolari. Moșteanu închiriază unele apartamente, declarând venituri de 16500 de lei anual, la fel ca și soția sa.
În concluzie, negocierile actuale reflectă o schimbare majoră în dinamica politică. Se conturează o guvernare mult mai largă, bazată pe compromisuri între partide cu agende și viziuni diferite. Miza este nu doar compoziția guvernului, ci și stabilitatea parlamentară, direcția fiscal-bugetară și capacitatea de a gestiona provocările economice și sociale. Până la desemnarea unui premier – posibil Ilie Bolojan – președintele Nicușor Dan pare hotărât să nu forțeze o formulă guvernamentală fără garanția unei majorități clare. Următoarele două săptămâni vor fi esențiale pentru conturarea viitorului politic imediat al României.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
