Președintele Nicușor Dan caută un nou candidat la funcția de prim-ministru care să poată trece de Parlament. După săptămâni de negocieri fără rezultat, șeful statului pare să fi renunțat la condiția ca o majoritate parlamentară să fie construită înaintea nominalizării și este pregătit să facă desemnarea chiar și fără o garanție fermă a celor 233 de voturi necesare învestirii. Potrivit unor informații politice, Nicușor Dan preferă în continuare un premier independent, dar nu exclude varianta unui candidat cu carnet de partid, dacă reușește să aducă toate voturile necesare.
Primele nume vehiculate ca potenţiali candidaţi pentru funcţia de şef al Guvernului se regăsesc Alexandru Nazare, Eugen Tomac, Siegfried Mureșan și Sorin Grindeanu.
Eugen Tomac pare să nu mai fie o opțiune pentru Nicușor Dan
Președintele Nicușor Dan și-ar fi dorit să-l desemneze din nou prim-ministru pe consilierul său, Eugen Tomac, care urma sa fie învestit de o majoritate PSD-UDMR- suveraniști. Însă formațiunea maghiară s-a opus, pe motiv că nu poate vota acum pentru Tomac, după ce, în urmă cu trei luni, a refuzat această propunere, potrivit Adevărul.ro
Eugen Tomac a fost prima soluție concretă încercată de Nicușor Dan. Pe 4 iunie, președintele l-a desemnat oficial pentru funcția de premier, justificând alegerea prin experiența sa politică și prin faptul că nu este parte a conflictelor dintre marile partide parlamentare. Tomac a venit cu ideea unui „guvern de specialiști”.
Profilul său este cel al unui politician cu o lungă experiență în administrația publică și în politica externă și europeană. Născut în 1981, în sudul Basarabiei, Tomac a absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București și a urmat studii postuniversitare în domeniu. Eugen Tomac este în prezent la al doilea mandat de membru al Parlamentului European, din care face parte din iulie 2019. Dacă primul mandat l-a câștigat după ce a candidat pe lista PMP, în 2024 el a fost reales după ce PMP a făcut parte dintr-o coaliție cu USR și Forța Dreptei.
În octombrie 2025, președintele Dan l-a numit pe Tomac consilier onorific în relația cu românii de pretutindeni. El exercită această funcție în paralel cu cea de europarlamentar. Dacă va fi învestit însă ca premier, Tomac va trebuie să renunțe la mandatul european. În Parlamentul European, Tomac este membru în Comisia pentru Cultură și Educație, Comisia pentru ocuparea forței de muncă, Comisia specială pentru Scutul democrației europene, în Delegația la Comisia parlamentară de asociere UE–Republica Moldova, precum și în Adunarea Parlamentară Euronest.
Siegfried Mureșan, propunerea PNL-USR-UDMR
PNL, USR și UDMR l-au propus pe 26 iunie pe europarlamentarul Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru al României, însă acesta nu are în prezent susținerea și a altor partide, în special a PSD, după atacurile repetate în spațiul public la adresa social-democraților. Recent, și președintele UDMR, Kelemen Hunor, l-a criticat pe Siegfried Mureșan pentru că „a dispărut” din spațiul public după ce a fost propus candidat la funcția de prim-ministru.
„Am discutat pe larg despre acest lucru şi cu Bolojan săptămâna trecută. După desemnarea sa, Mureşan a dat o lovitură preşedintelui, una PSD-ului, iar apoi a dispărut. Toată vara nu am mai auzit nimic despre el, iar acest lucru este inacceptabil. În Parlament, PNL, USR şi UDMR au împreună mai multe mandate decât PSD singur”, a declarat Kelemen Hunor într-un interviu pentru Maszol, citat de News.ro.
El consideră că Siegfried Mureșan nu a depus niciun efort pentru a-și asigura suficientă susținere parlamentară ca să devină premier. „Suntem departe de cele 233 de voturi, aşa cum şi PSD este departe de acest număr. Candidatul nostru la funcţia de prim-ministru nu a încercat în timpul verii să păstreze sau să mărească acest avantaj”, a adăugat liderul UDMR.
Economist de profesie și membru al Parlamentului European din 2014, Mureșan ocupă în prezent funcții de conducere în cadrul celei mai mari familii politice europene – Partidul Popular European (PPE). Siegfried Mureșan nu a deținut până în prezent mandat de deputat sau senator în Parlamentul României și, prin urmare, nu a inițiat proiecte legislative în legislativul național. Întreaga sa activitate politică și legislativă s-a desfășurat la nivel european, în cadrul instituțiilor Uniunii Europene. Siegfried Mureșan a fost ales pentru prima dată eurodeputat în 2014, iar ulterior a obținut încă două mandate consecutive în Parlamentul European. De-a lungul timpului, a fost afiliat politic fostului PDL, apoi PMP, iar din 2018 este membru al Partidul Național Liberal. La nivel european activează în cadrul Partidul Popular European.
Sorin Grindeanu, propunerea PSD la funcția de prim-ministru
Liderii PSD au stabilit, în şedinţa din 24 iunie, că propunerea partidului pentru funcţia de prim-ministru este Sorin Grindeanu. Astăzi, la aproape 3 luni distanță, Sorin Grindeanu spune că este pregătit să facă o majoritate pentru guvernare.
„PSD este pregătit să construiască o majoritate. PSD a demonstrat că ştie să guverneze. De aceea, PSD nu stă pe margine şi rămâne maturul din încăpere. În timp ce PNL şi USR încearcă să demonstreze că PSD nu are cele 233 de voturi, România are o problemă mult mai mare: lipsa unei perspective clare care macină toată societatea. PSD şi-a asumat o soluţie, şi-a prezentat priorităţile şi este pregătit să construiască majoritatea necesară pentru a guverna. Până la un dialog politic matur cu celelalte partide politice, ne vom concentra pe consultarea partenerilor sociali pentru coagularea celor mai eficiente măsuri pentru ieşirea din criză”, a scris Sorin Grindeanu vineri, într-un mesaj pe Facebook.
Sorin Grindeanu are un avantaj pe care nici Tomac, nici Mureșan, nici Nazare nu îl au în aceeași măsură: în spatele său se află cel mai mare grup parlamentar. Grindeanu nu este un debutant la Palatul Victoria. A fost premier în perioada ianuarie–iunie 2017 și ministru al Transporturilor în guvernările PSD ulterioare. În prezent este liderul PSD și președintele Camerei Deputaților.
Mandatul de premier al lui Sorin Grindeanu, din 2017, a fost marcat de conflictul cu conducerea PSD de atunci și s-a încheiat după ce propriul partid a inițiat moțiunea de cenzură împotriva Guvernului său. Episodul rămâne una dintre cele mai controversate pagini din cariera sa politică. Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, invitat la emisiunea Puterea Știrilor, consideră că Grindeanu este totuși „calificat” pentru funcție și amintește tocmai experiența sa de premier și baza parlamentară a PSD. Totuși, Nicușor Dan se teme, potrivit informațiilor citate, că un guvern PSD condus de Grindeanu ar putea accelera erodarea social-democraților și ar alimenta AUR. În același timp, Kelemen Hunor i-a sugerat președintelui ca Grindeanu să fie premier și PSD să construiască o majoritate alături de UDMR, o parte conservatoare a PNL și parlamentarii suveraniști din jurul lui Victor Ponta.
Alexandru Nazare: varianta tehnică ce poate deveni compromis politic
Un alt nume vehiculat în ultima perioadă la conducerea Palatului Victoria este cel al lui Alexandru Nazare, probabil candidatul cu cea mai interesantă poziționare în actuala ecuație: este suficient de politic pentru a putea negocia cu partidele, dar are un profil economic suficient de pronunțat pentru a putea fi prezentat drept soluție tehnică. Rectorul SNSPA, Remus Pricopie, l-a descris la Puterea Știrilor drept o „soluție viabilă”, argumentând că Nazare are experiență politică și economică și că a ocupat de două ori funcția de ministru al Finanțelor. Pricopie a amintit și poziția exprimată de Nazare în scandalul achiziției de vaccinuri anti-COVID.
Dar aceeași analiză pune problema fundamentală: nu este suficient ca Nazare să fie competent; trebuie să existe și cele 233 de voturi. Dacă Nazare este prezentat drept candidatul PNL-USR-UDMR, pornește de la aproximativ 170 de voturi. Dacă este acceptat de PSD, matematica se schimbă radical, iar un guvern larg ar trece fără probleme de 233.
Alexandru Nazare ocupă în prezent funcția de ministru al Finanțelor în guvernul demis condus de Ilie Bolojan. El a fost propus pentru aceeași funcție și în cabinetul condus de Adrian Veștea, care însă nu a reușit să obțină votul de învestitură în Parlament. Nazare nu este în prezent membru al vreunui partid politic, deși în trecut a fost membru PNL. Acesta face parte din Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României, însă mandatul său este suspendat pe perioada exercitării funcției de ministru.
Nazare și-a început activitatea profesională la Ministerul Integrării Europene, în calitate de consilier al ministrului de la acea vreme, Anca Boagiu, în perioada premergătoare aderării României la Uniunea Europeană. În 2007, Nazare a devenit consilier la Grupul Partidului Popular European din Parlamentul European, iar un an mai târziu, a candidat pe listele PDL la alegerile europarlamentare, devenind cel mai tânăr europarlamentar român. În anul 2009, după finalizarea mandatului de europarlamentar, Alexandru Nazare a fost numit secretar de stat la Departamentul pentru Afaceri Europene, având în responsabilitate reprezentarea României în dialogul cu instituțiile europene. A fost ministrul Transporturilor în Guvernul Ungureanu (februarie – mai 2012), perioadă scurtă în care a lansat licitații ale unor mari proiecte de infrastructură. În 2019 – 2020, Nazare a fost consilier al ministrului Transporturilor, Lucian Bode, și membru în Consiliul de Administrație al CNAIR. Alexandru Nazare a mai fost ministru, secretar de stat și subsecretar de stat la Ministerul Transporturilor și la Departamentul pentru Afaceri Europene. În legislatura 2012 – 2016 a fost deputat PDL de Brăila. Apoi a fost ales senator în următoarele legislaturi, până în octombrie 2024 când a fost numit în CA al BNR.
De partea cui e „matematica parlamentară”
Dincolo de numele vehiculate pentru funcția de premier, adevărata problemă pentru Nicușor Dan este una de aritmetică parlamentară. Pentru ca viitorul Guvern să fie învestit este nevoie de 233 de voturi, iar configurația actuală a Parlamentului nu oferă niciunei formațiuni, de una singură, o majoritate suficientă.
Mai mult, transferurile de parlamentari dintre partide și reconfigurarea unor grupuri parlamentare au modificat calculele față de momentul constituirii Legislativului. Prin urmare, negocierile pentru desemnarea premierului nu se mai poartă doar între liderii partidelor, ci și în jurul numărului efectiv de parlamentari pe care fiecare formațiune îl poate aduce la vot.
Cum arată în prezent voturile din Parlament:
PSD: 126 (35 senatori + 91 deputați)
AUR: 92 (30 senatori + 62 deputați)
PNL: 80 (26 senatori + 54 deputați)
USR: 59 (19 senatori + 40 deputați)
UDMR: 31 (10 senatori + 21 deputați)
PACE: 7 (senatori)
Minorități: 17 (deputați)
UPR: 18 (deputați)
SOS România: 13 (deputați)
Neafiliați: 21 (7 senatori + 14 deputați)
Cu 126 de parlamentari, PSD este în continuare formațiunea care poate furniza cel mai mare număr de voturi pentru un eventual Guvern. Singur, însă, partidul nu se apropie de pragul de 233. Diferența este de 107 voturi.
O eventuală formulă PSD-UDMR ar ajunge la 157 de parlamentari, iar dacă la această combinație s-ar adăuga reprezentanții minorităților naționale, totalul ar urca la 174. Și dacă s-ar alătura grupul lui Victor Ponta (18 parlamentari) tot nu ar avea Sorin Grindeanu suficiente voturi să își treacă Guvernul.
Cealaltă configurație importantă este cea formată din PNL, USR și UDMR. Cele trei partide însumează 170 de parlamentari. Dacă sunt adăugate cele 17 voturi ale reprezentanților minorităților naționale, rezultatul ajunge la 187.
Cu alte cuvinte, un candidat susținut exclusiv de PNL, USR, UDMR și minorități ar rămâne la 46 de voturi distanță de majoritatea necesară. Pentru Alexandru Nazare sau Siegfried Mureșan, aceasta este principala vulnerabilitate a unei nominalizări sprijinite de actualul nucleu de dreapta: baza politică este consistentă, dar insuficientă pentru a asigura singură învestirea. Nu fără sprijinul PSD.
Nicușor Dan a anunțat că va desemna un premier ”în zilele următoare”
„Evident că societatea așteaptă să avem un guvern, au existat discuții în toată această perioadă, nu am acționat prea mult pentru că mulți parlamentari erau în vacanță și, după cum știți, trebuie un vot fizic, dar e momentul să tranșăm problema”, a spus președintele.
Guvernul Bolojan asigură interimatul din 5 mai 2026, când a fost demis prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
