PNL și-a ales noua conducere în acest weekend. Congresul din 12 iulie s-a dorit a fi nu doar o simplă formalitate, ci o demonstrație de forță internă, menită să ofere imaginea unui partid unit, stabil și pregătit pentru provocările următoarelor cicluri electorale. Însă, la o analiză mai atentă, observăm că „schimbarea” invocată este, în esență, o perpetuare a aceleiași garnituri politice, cu același tip de leadership, stil de guvernare internă și influențe de partid.
Ilie Bolojan, poza tehnocratului eficient
Imaginea lui Ilie Bolojan este adesea asociată cu eficiența administrativă și reforma în administrația locală. Oradea, orașul pe care l-a condus timp de 12 ani, este adesea folosit drept model pentru buna guvernare liberală, cu investiții în infrastructură, digitalizare și reducerea birocrației.
Dar în plan politic, Bolojan nu este un outsider, ci mai degrabă un „insider” cu profil tehnocrat. Bolojan are o lungă istorie în spate și nu este nicidecum o figură „nouă”. Acesta a fost secretar general al PNL în perioada de fuziune cu PDL și unul dintre arhitecții modernizării organizatorice a partidului. De asemenea, a fost mereu un actor influent în luarea deciziilor strategice, chiar dacă nu s-a expus la nivel mediatic precum alți lideri.
Alegerea sa ca președinte unic, fără contracandidat, nu poate fi interpretată ca un semnal de deschidere democratică sau pluralism intern, ci ca o formă de consolidare a unui consens artificial, în care opoziția internă a fost fie marginalizată, fie absorbită prin compromisuri. Din acest punct de vedere, alegerea lui Bolojan în fruntea partidului, sau mai bine zis confirmarea sa, seamănă cu alte episoade recente în cadrul PNL atunci când figuri care se doreau a fi exterioare – precum Nicolae Ciucă – au fost impuse la vârful partidului, fără o opoziție internă reală, mimându-se practic un proces democratic care avea un deznodământ știut de toată lumea.
Cei patru prim-vicepreședinți: continuitatea sub altă formă
Pe lângă Ilie Bolojan au fost aleși patru prim-vicepreședinți care arată tot continuitatea cu vechea gardă din PNL. Cătălin Predoiu este unul dintre cei mai experimentați politicieni liberali, cu o carieră ministerială care traversează trei partide (PNL, PDL, guverne tehnocrate) și mai multe guverne, de la Boc la Ciucă. În ciuda eficienței sale tehnice, Predoiu este și un simbol al adaptabilității politice și al compromisului permanent, trăsături care îl fac mai degrabă un om al sistemului decât un reformator autentic.
Potrivit declarației sale de avere, Predoiu deține ceasuri în valoare de 20.000 de euro și obiecte de artă în valoare de 25.000 de euro. În conturi, acesta are 38.000 de lei. Predoiu a contribuit și campania electorală parlamentară a organizației PNL Prahova cu aproape 200.000 de lei.
Adrian Veștea este și el o figură puternică în organizația din Brașov și fost ministru al Dezvoltării, poziție din care a gestionat fonduri importante pentru administrațiile locale. Deși nu are notorietatea altor colegi, este un baron regional clasic, a cărui putere vine din structurile teritoriale și din capacitatea de a negocia sprijin intern.
Veștea deține, potrivit declarației sale de avere, trei terenuri agricole în zona Brașov, două terenuri intravilane în Râșnov și un teren forestier tot în Râșnov. Acesta are două case -una de vacanță, una de locuit și un apartament. De asemenea, în conturi are peste 200.000 de lei.
Primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, încearcă să joace cartea „reformatorului urban”, dar este parte a aceleiași generații crescute în interiorul vechilor structuri PNL-PDL. Deși încearcă să impună o agendă modernă și să fie o punte între electoratul urban și conducerea centrală, Ciucu nu pare să aibă forța sau sprijinul necesar pentru a impune o reformă reală în partid.
Ciprian Ciucu deține, potrivit declarației sale de avere, un teren agricol și un teren intravilan. Totodată, edilul are două apartamente în București și un autoturism Renault. În conturi acesta are aproximativ 200.000 de lei.
În fine, Nicoleta Pauliuc, senatoare de Ilfov, nu este o figură publică notabilă, dar joacă un rol cheie în structurile interne ale partidului. Sprijinită de organizația Ilfov, una dintre cele mai puternice și bine finanțate filiale, Pauliuc reprezintă vocea echilibrului între vechile rețele de influență și ambițiile centrale.
Nicoleta Pauliuc este unul dintre cei mai bogați parlamentari PNL. Aceasta deține, potrivit declarației sale de avere, 13 terenuri intravilane și numai puțin de 29 de terenuri agricole. Pauliuc are 3 apartamente și bijuterii în valoare de 55.000 de euro. În 2024 a vândut un teren intravilan pentru suma de 400.000 de euro. În conturi, aceasta are peste jumatate de milion de euro.
Propunerea reprezentată de Dan Motreanu ca secretar general al PNL încheie cercul și confirmă că partidul nu a făcut un pas către deschiderea către noi generații. Europarlamentar, fost ministru și membru marcant al partidului încă din anii 2000, Motreanu este un lider care asigură liniștea internă și care cunoaște perfect „harta” influențelor din PNL. Alegerea lui nu deranjează pe nimeni, dar nici nu inovează partidul. Dan Motreanu deține, potrivit declarației sale, un apartament și alte categorii de bunuri extravilane. De asemenea are o colecție de monede și bijuterii care se ridică la 7500 de euro. În conturi acesta are peste 300.000 de lei.
Rezoluții adoptate la Congresul PNL
Congresul extraordinar al Partidului Național Liberal, nu a reprezentat doar momentul validării lui Ilie Bolojan ca președinte unic-candidat, ci și adoptarea oficială a unui pachet de rezoluții menite să contureze un nou cadru de funcționare a partidului, modificând astfel unele aspecte ale fostului statut a partidului. Acestea au fost prezentate ca un semnal al modernizării și al profesionalizării interne, în acord cu cerințele unei administrații eficiente și meritocratice. În practică, însă, ele oferă mai degrabă o reformă în sens formal, decât o reînnoire reală a clasei de lideri.
Una dintre cele mai importante rezoluții adoptate vizează scurtarea duratei mandatului conducerii naționale la doi ani, în locul celor patru anteriori. Teoretic, această schimbare ar trebui să încurajeze responsabilizarea și mobilitatea în funcții. În realitate, aceeași garnitură de lideri (Predoiu, Ciucu, Veștea, Pauliuc) a fost reconfirmată, iar funcția supremă a fost adjudecată fără competiție – de Ilie Bolojan, singurul candidat. O altă rezoluție prevede descentralizarea votului și creșterea influenței filialelor regionale în desemnarea liderilor partidului. Conform documentelor adoptate, organizațiile județene ar urma să aibă un cuvânt mai greu de spus în selectarea candidaților și a strategiilor. Cu toate acestea, validarea conducerii de la centru a decurs în manieră unanimă, fără opoziție sau semne vizibile de pluralism intern. Reforma se oprește, deocamdată, la nivel de intenție.
Totodată, PNL își propune ca promovările în funcții să nu mai fie dictate exclusiv de loialitate politică, ci de performanța administrativă demonstrată. Deși acest principiu este sănătos în teorie, alegerea celor patru prim-vicepreședinți nu a reflectat o deschidere către noi figuri, ci mai degrabă consolidarea unor poziții deja ocupate în mod interimar. Excepția notabilă o reprezintă Adrian Veștea, fost ministru al Dezvoltării și președinte CJ Brașov, care a fost mutat de la Secretariatul General interimar la funcția de prim-vicepreședinte.
Numirile din tabăra liberală nu reprezintă așadar o reforma majoră a partidului. Asta cu toate că PNL se află într-un moment critic: între un PSD alături de care a guvernat deja de 4 ani și un val de nemulțumire civică care se canalizează spre partide noi sau către absenteism. În acest context, Congresul din 12 iulie putea fi momentul unei rupturi reale de trecut, prin promovarea unor lideri noi, cu legitimitate obținută prin merit. În loc de asta, partidul a preferat o reorganizare a aceleiași elite politice, fără a atinge fondul problemelor: lipsa unei identități doctrinare clare, rupturile dintre centru și filialele locale, și pierderea legăturii cu electoratul tânăr și urban.
În concluzie, cu Ilie Bolojan la conducere, PNL câștigă un lider respectat pentru competența sa administrativă, dar nu și un reformator politic. Noua conducere oferă stabilitate și coerență internă, dar nu schimbare reală. Este o reformă de fațadă, menită să păstreze echilibrul între vechii lideri și să evite conflictele interne, însă nu răspunde provocărilor electorale și sociale ale viitorului, lucru care pe termen lung ar putea costa PNL-ul, în special în anii electorali viitori care se preconizează a fi foarte dificili.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
