Analiză pe baza sondajelor comandate de către USR. Nehotărâții fac legea. Elena Lasconi, sacrificată degeaba

O analiză comparativă pe baza sondajelor făcute la comanda USR în martie și aprilie arată clar migrarea votanților lui Călin Georgescu către George Simion. Pentru locul doi se dă o luptă strânsă între 3 candidați – Victor Ponta, Nicușor Dan și Crin Antonescu. Interesant este de urmărit procentul nehotărâților și profilul lor.  Deasemenea, sacrificarea lui Lasconi nu îl ajută pe Nicușor Dan pe cât și-ar fi dorit puciștii din USR. 

Sondajul recent confirmă situația identificată în sondajul realizat anterior, și anume: votanții lui Călin Georgescu au făcut în majoritate tranziția spre George Simion și, într-o măsură mai mică, spre Victor Ponta, plasând candidatul AUR în vârful clasamentului.

În lupta pentru locul doi clasamentul este în rândul votanților din țară în mod indiscutabil: Ponta / Dan / Antonescu.

Elena Lasconi este semnificativ în urma plutonului menționat la punctul anterior, cu un scor sub 7%.

Retragerea Elenei Lasconi nu asigură accesul lui Nicușor Dan în turul doi, acesta recuperând insuficient de mult din diferența față de Victor Ponta.

Preferința de vot la alegeri parlamentare în rândul celor care au exprimat o opțiune de vot:

Diferențele dintre sondaje pot avea drept explicație un fenomen surprins de sondajele efectuate în ultima vreme și anume o estompare a vizibilității partidelor care nu au candidat la prezidențiale. Dacă în cazul PSD această scădere a scorului pare să se fi oprit, fenomenul afectează în continuare SOS și POT, ducând la o mărire constantă a scorului AUR, de la sondaj la sondaj.

Opțiuni de vot la alegerile prezidențiale: cifre și explicații

Din totalul celor care exprimă o opțiune de vot și cu siguranță maximă că ar veni la vot în turul unu al viitoarelor alegeri prezidențiale (66% din eșantion Martie, 56% din eșantion Aprilie):

În ciuda ponderii diferite a nehotărâților cele două sondaje prezintă rezultate coerente. Diferențele există, dar se află în interiorul marjei de eroare a celor două sondaje combinate.

Este vorba despre:

• o creștere a scorului lui George Simion

• o scădere a sumei Nicușor Dan + Elena Lasconi (de la 25,7% în Martie la 21,0% în Aprilie), scădere ce are loc simultan cu o creștere a atractivității candidaților minori alții decât Lavinia Șandru, ce cumulau 1,1% din voturi în sondajul din Marite la 3,1% în sondajul din Aprilie.

Întrucât aceste fenomene au o amploare mică, este neclar dacă ele marchează începutul unor trenduri ( = ambele sondaje au măsurat corect realitatea, însă aceasta e în schimbare în timp) sau dacă situația reală este statică dar în interiorul marjelor de eroare (ex. scorul Elenei Lasconi nu e nici 6,5% nici 4,1% ci în jur de 5%; scorul lui Simion nu este de 37,2% și nici de 40,8% ci în spațiul 38-39% etc).

Situația nehotărâților la alegerile prezidențiale 

Ponderea oamenilor siguri că vin la vot dar nehotărâți pentru cine să voteze în sondajul din Aprilie este de 17% din respondenți, mult mai mare decât în sondajul Martie (7% din respondenți). Pentru a clarifica înțelesul acestor valori, dacă nehotărâții ar vota toți același candidat:

• în sondajul din Aprilie acel candidat ar ocupa locul 2, depășindu-l pe Victor Ponta.

• în sondajul din Martie acel candidat ar obține locul 5 cu un scor de 7%.

Suprapunând rezultatele celor două sondaje incluzând în totaluri și nehotărâți, putem vedea care sunt opțiunile de vot pe care aceștia le aveau în sondajul din Martie dar pe care din diferite motive (precum schimbarea opiniei despre candidat sau faptul că acea opinie nu era foarte clar asumată) nu le mai exprimă în sondajul din Aprilie. Ultima coloană identifică schimbările mai mari de 1%.

Profilul nehotărâților în sondajul din luna Aprilie este următorul:

• 55% locuiesc în mediul rural, alți 17% locuiesc în localități urbane cu mai puțin de 50 de mii de locuitori. Vorbim, practic, despre România localităților mici și foarte mici, cea în care Călin Georgescu a supraperformat și supraperforma la momentul scoaterii din cursă. Știm însă pe baza intențiilor de vot că electoratul său a făcut deja trecerea spre Simion respectiv Ponta, deci acești nehotărâți sunt persoane cu alte opțiuni de vot în noiembrie 2024 sau, după cum arată și tabelul anterior, în trecutul recent.

• în principal femei (60%; observație: în sondajul lunii Martie 64% din nehotărâți erau femei).

• În principal adulți aflați la vârsta mijlocie, adică 40-59 ani. În acest segment se află 50% din ei. Mai în vârstă sunt 20% din nehotărâți iar mai tineri 30%.

• 60% din nehotărâți se află în Vechiul Regat, termen ce nu include în context zona București-Ilfov.

• Majoritatea (62%) sunt căsătoriți sau căsătorite. De altfel, doar 14% locuiesc singuri. Însă doar 40% au copii de vârsta școlii.

• 52% nu au terminat liceul. Doar 11% au studii superioare. Este vorba de un grup cu o educație formală mult mai redusă decât populația României ca atare. Acest lucru se reflectă și în ceea ce privește veniturile gospodăriei, 45% din totalul nehotărâților locuind în gospodării care au venituri totale de mai puțin de 4 mii de lei. Din nehotărâții care sunt dispuși să dea informații privind venitul personal, nu mai puțin de 72% au venitul lunar cât salariul minim pe economie sau mai puțin (lucru explicabil în cazul pensionarilor sau casnicelor).

• 75% nu sunt hotărâți cu cine să voteze la parlamentare. Nu există vreun partid care să obțină voturile a măcar 6% din nehotărâți, opțiunile de vot în rândul celor care le au fiind răsfirate între multe formațiuni politice.

• Nu există cazuri de nehotărâți care, în cazul retragerii Elenei Lasconi, să capete o opțiune de vot.

Efectele retragerii Elenei Lasconi

Există o singură schimbare mai mare de 1% în rândul votanților siguri că vin la vot în ambele sondaje, și anume o creștere a scorului lui Nicușor Dan cu 2,1% (conform sondajului din Aprilie) sau 3,1% (conform sondajului din Martie). Potrivit ambelor sondaje, această creștere este insuficientă pentru ca Nicușor Dan să îl depășească pe Victor Ponta, deficitul scăzând de la 2,4% la 0,1% (conform sondajului din Martie) sau de la 3,5% la 2,2% (conform sondajului din Aprilie).

Concret, votanții Elenei Lasconi s-ar reorienta astfel: