ANALIZĂ Pensiile speciale, cutia Pandorei ferm închisă ce „apasă” pe bugetul de stat

pensii-speciale
Sursa foto: INQUAM PHOTOS / OCTAV GANEA

Pentru a primi banii din PNRR, România este constrânsă să reformeze sistemul de pensii, dar alege să nu facă asta pe de-a-ntregul său. Deși discuția despre pensiile speciale este veche, e tot ocolită iar guvernanții nu se încumete să taie din ele. Asta deși este nesustenabil și se fundamentează pe un criteriu greșit, acela al privilegiului pentru un număr restrâns de cetățeni, deși România este, de jure, o democrație liberală.

România se află în procedură de deficit excesiv de la începutul anului 2022. Tot atunci, Comisia Europeană a cerut oficial statului român să includă așa-numitele „pensii militare” în reforma sistemului de pensii, care să se bazeze pe principiul contributiviății. Pe final de 2023, guvernul anunță pachet de măsuri fiscal-bugetare drastice. Însă nu și în ceea ce privește pensiile speciale.

Cea mai mare pensie specială din țară este de peste 10.000 de euro net lunar. În oglindă, cea mai mică pensie „nespecială” este doar 135 lei pe lună (a unei vârstnice absolventă de facultate, care a muncit 20 de ani), iar pensia medie este 1.960 lei. În plus, unu din patru români de peste 65 de ani este în pragul sărăciei (mai afectate sunt femeile), arată datele Eurostat pe 2022. Iar la finele anului trecut, pensia medie lunară a fost de 1.855 lei.

Ce nevoie mai e de pensii speciale?

În unele țări din UE există, de ceva timp, o dezbatere aprinsă cu privire la faptul dacă mai sunt justificate pensiile speciale. Asta și pentru că există o serie de argumente în favoarea eliminării treptate a acestora. Măsurile au fost introduse cu mult timp în urmă din motive care acum nu se mai regăsesc în realitatea curentă și sunt din ce în ce mai greu de justificat. Apoi, progresul tehnologic și facilitățile aduse cu el a ușurat în mod semnificativ ceea ce erau considerate anterior condiții dificile.

În plus, recent este o mai bună acoperire a securității sociale, ceea ce înseamnă că unele categorii nu mai au nevoie de un statut „special” și pensii consistente, pe care, de obicei, le adaugă la salariul lunar. Nu în ultimul rând, pensiile speciale pot pune în pericol echitate socială și eficiența administrativă, cum arată și un raport recent al Comisiei Europene.

De la sfârșitul anilor 1990, România a avut un sistem special de pensii care inițial a vizat judecătorii. Ulterior, sistemul a fost extins și a cuprins personalul militar, diplomați și parlamentari.

Pensiile de „aur” din România

Pensionarii „de lux” nu sunt puțini: 10.222 de persoane cu pensii speciale („de serviciu”) erau plătite din sistemul public, conform datelor centralizate pentru luna martie 2023, publicate de Europa Liberă. Asta înseamnă 148.249.599 lei, adică o pensie medie de 14.502 lei.

Pe primul loc, pensionarii speciali sunt magistrații. Pensia medie a unui pensionar „de aur” este de 14.500 de lei (aproape 3.000 de euro), iar cea mai mare pensie este de 50.359 de lei (peste 10.000 de euro).

De pensii speciale se bucură și angajați ai Ministerului Apărării Naționale, ai Ministerului de Interne și ai Serviciul Român de Informații.

Defalcat, judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, personalul asimilat judecătorilor, dar și personalul auxiliar al parchetelor și instanțelor au, la rândul lor, pensii speciale. Lor li se adaugă procurorii, judecătorii și consilierii financiari ai Curții de Conturi, precum și parlamentarii și diplomații și consulii.

Cea mai mare pensie, de 50.359 de lei (10.000 de euro), ar avea-o, spun surse din sistem, citate de Europa Liberă, fostul procuror general al României, Augustin Lazăr. Apoi, celelalte 99 de pensii consistente aparțin magistraților și, conform datelor Ministerul Muncii, se încadrează între 50.359 și 33.390 de lei.

Surprinzător sau nu, mulți din pensionarii speciali lucrează și la stat, cumulând salariul (mare) cu pensia (și mai mare).

Care e situația pensiilor speciale în UE

Majoritatea țărilor UE au pensii speciale, alături de sistemele generale de pensii.

Portugalia și România ocupă primele două locuri în blocul comunitar, cu cele mai multe categorii de pensionari speciali. La polul opus se află Suedia, care nu oferă pensii speciale. Iar exemplul său este urmat de Republica Cehă, care are în plan aceeași idee.

Pensii speciale oferă și Olanda (doar pentru o categorie – condiții periculoase de lucru), Italia (două – condiții periculoase de lucru și pentru cei din securitate națională și apărare), Austria (două – pentru liber-profesioniști și funcționari la stat).

Ce promit guvernanții români

Ministra Justiţiei, Alina Gorghiu a avut o discuție cu şefii din Justiţie, pe tema legii pensiilor speciale pentru magistrați. „Vom găsi curând o soluţie de echilibru”, a precizat aceasta.

„Suntem în ultima etapă şi amendamentele care vor fi agreate sper cu Comisia vor urma calea Parlamentului”, a spus Gorghiu, ea precizând că va creşte vârsta de pensionare la magistraţi şi că este o discuţie tranşată deja. Problema a fost tranşată şi dânşii au acceptat că pensiile nu au cum să fie mai mari decât salariul în plată, a mai spus ministra.

Ministrul Finanțelor: „Reforma pensiilor speciale nu este ușoară pentru Guvernul României”

Iar miercuri, colegul său de la Finanțe, Marcel Boloș, a declarat, la Digi24, că în lipsa reformării pensiilor speciale, România va pierde miliarde de euro din banii europeni. Acesta cere „o doză de normalitate”

Boloș continuă și spune că „peste tot în UE există aceste sisteme de pensii speciale și beneficii pe care le au anumite categorii de funcționari publici cu statut special, și e un moment de răscruce, pentru ca acest cuantum al pensiilor speciale să fie pus într-o normalitate, să nu avem pensii speciale de ordinul zecilor de mii de lei”.

Comisia Europeană vrea o reducere semnificativă, odată cu reforma pensiilor speciale, sau mai degrabă impozitarea lor. Însă Curtea Constituțională rămâne o nucă tare și declară că nu se pot recalcula pensiile speciale aflate în plată.

CITEȘTE ȘI: ANALIZĂ Pensionar în România: între condamnarea la sărăcie și „mirajul” ajutoarelor de stat

Autor

  • Chirciu Simona-Maria

    Simona-Maria Chirciu, editor coordonator. Simona-Maria Chirciu este Doctor în Științe Politice, autoare și expertă pe drepturile omului. Cu o experiență de peste 7 ani în presa scrisă și online, a ținut ateliere pe Media Literacy, tehnici de manipulare și Fake News.

    View all posts

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: