Guvernul a lucrat un an la reforma pensiilor speciale, care ar fi trebuit, în primul rând, să reducă sumele încasate de pensionarii speciali. Legea pensiilor speciale a fost promulgată la sfârșitul lunii octombrie, iar guvernul condus de Marcel Ciolacu anunța marea reformă pe care o așteptau românii. După doar două săptămâni, tot guvernul Marcel Ciolacu a decis să mărească și pensiile speciale.

Egalitate, dar nu pentru toți

Noua lege a pensiilor plătite din sistemul public prevede o creștere a pensiilor cu 13,8% de la 1 ianuarie 2024. Noua lege propusă de Ministerul Muncii nu face distincția între pensii pe contributivitate sau pensii de serviciu (speciale), ci oferă mărirea tuturor pensiilor, lucru recunoscut și de premierul Ciolacu.

„Toate pensiile beneficiază (n.r. de creșterea de 13,8%). Este neconstituțional să ai altă abordare. A existat și această propunere, să nu crească, dar nu cred că ne putem permite așa ceva. Această inechitate se va încheia odată cu recalcularea”, a declarat premierul.

Marcel Ciolacu spune că este neconstituțional să acorde mărirea doar pentru pensiile pe contributivitate. Rămâne totuși întrebarea dacă este constituțional să acorde pensii de serviciu doar unor categorii și nu tuturor muncitorilor. De ce în acest caz se pot face diferențe, dar când e vorba de măriri nu se pune problema de diferențiere?

Pensiile speciale au doar o mică o parte de contributivitate, în funcție de câți ani au plătit contribuții la sistemul de pensii. Cei mai avantajați sunt magistrații, care au 76% parte de necontributivitate  și doar 24% parte de contributiviate. Adică 76% din pensiile magistraților sunt un cadou din partea guvernului.

Partea de contributivitate va beneficia de o nouă creștere și pe parcursul anului 2024, când Ministerul Muncii își propune să recalculeze toate pensiile. Se schimbă punctajul și acest lucru ar putea ajuta partea de contributivitate din pensiile speciale. Prin urmare, specialii ar putea să se bucure de o nouă mărire.

Mărite și apoi impozitate

După ce vor beneficia de o creștere de 13,8% la 1 ianuarie 2024, pensiile speciale vor avea o impozitare progresivă. Tot la 1 ianuarie 2024 ar trebui să se aplice impozitarea progresivă a pensiilor de serviciu, între 10 și 20%, deși Comisia Europeană cerea un singur prag de 30% pe partea de necontributivitate.

Impozitul se plătește la buget de plătitorul de pensii și are o formulă mai complicată. Pensiile care au atât parte contributivită, cât și parte necontributivă vor plăti un impozit de 10% pe partea contributivă, iar pe partea necontributivă impozitul se va calcula astfel: 10% pentru partea mai mică decât salariul mediu net, 15% pentru partea cuprinsă între salariul mediu net și salariul mediu brut și 20% pentru partea ce depășește salariul mediu brut.

Este dificil de făcut un calcul exact, deoarece nu avem date exacte cu sumele necontributive. Un calcul aproximativ arată că un magistrat are 76% parte necontributivă. La o pensie de 20.000 lei/lună, asta înseamnă 15.200 lei parte necontributivă și 4.800 lei parte contributivă. Înainte de aplicarea impozitului, se scade suma de 2.000 lei parte neimpozabilă, iar după aceasta se aplică pragurile de impozitare.

Cert este că un magistrat care în 2023 are o pensie de 20.000 lei, anul viitor va ajunge la 22.760 de lei după creșterea de 13,8%. Din această sumă va fi aplicată impozitarea, după scăderea a 2.000 lei, parte neimpozabilă. Un calcul aproximativ arată că pensiile magistraților se vor menține la nivelul din 2023 și după aplicarea impozitării. Astfel, specialii nu vor pierde niciun ban după aplicarea impozitării, din moment ce li se oferă o creștere generoasă.

Comisia evită să dea verdicte

Ministerul Muncii propune un nou punctaj pentru calcularea pensiilor pe bază de contributivitate. Deși Comisia Europeană a cerut o creștere doar a pensiilor foarte mici, vor beneficia de creșteri și pensiile mari. De asemenea, Comisia Europeană a mai cerut ca nicio pensie specială să nu mai depășească salariul încasat de speciali, însă actuala mărire de 13,8% face chiar contrariul.

Comisia Europeană s-a exprimat, prin mai multe informări, că își dorește să vadă o scădere a pensiilor speciale și trecerea lor la contributivitate. Însă acest lucru nu se va întâmpla în 2024, deoarece ceea ce specialii vor pierde la impozitare, vor câștiga imediat cu noua mărire de 13,8%.

Ministerul Muncii spune că eliminarea plafonului de 9,4% din PIB pentru bugetul de pensii depinde de adoptarea legii pensiilor până la 20 noiembrie 2023.

„Eliminarea plafonului de 9,4% din PIB care îngheța pensiile românilor până în 2070 este în mod direct legată de adoptare legii în Parlament până pe data de 20 noiembrie”, arată Ministerul.

În ultimele luni, reprezentanții Comisiei Europene au evitat să se mai exprime public pe subiectul reformei pensiilor speciale. Comisia Europeană nici nu a aprobat, nici nu a respins legea pensiilor speciale și acum nu s-a exprimat în privința noii legi a pensiilor pe contributivitate. Nu este clar dacă Comisia acceptă aceste legi sau pregătește un răspuns când guvernul va cere următoarele plăți din PNRR.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News