Rezultatele recente ale alegerilor prezidențiale din România au tras un semnal de alarmă cu privire la ascensiunea discursului extremist și la polarizarea tot mai accentuată a electoratului. Faptul că un candidat cu viziuni extremiste, precum Călin Georgescu, a ajuns în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, obținând 22,94% din voturi, ridică întrebări serioase despre direcția politică a țării și despre riscurile pe care le prezintă extremismul pentru democrația din România.
Contextul Electoral: O radicalizare vizibilă
În paralel cu succesul lui Călin Georgescu, partidele de extrema dreaptă, precum AUR (Alianța pentru Unirea Românilor), SOS România și Partidul Oamenilor Liberi (POT), și-au consolidat pozițiile, atrăgând un segment semnificativ al electoratului nemulțumit de partidele tradiționale. La prezidențiale, AUR a obținut 13,86%, în timp ce candidatul independent Cristian Terheș, cu un mesaj puternic anti-european, a acumulat 1,03%. Aceste cifre, coroborate cu scorul lui Georgescu, indică faptul că un procent considerabil din electorat (peste 37%) este dispus să susțină formațiuni și lideri cu agende populiste și naționaliste.
De asemenea, POT și-a anunțat susținerea pentru Georgescu. Partidul Oamenilor Tineri, un alt partid suveranist și extremist încearcă și el să intre în Parlament la alegerile de duminică și este împins chiar de către acest pol extremist.
Această coagulare a voturilor extremiste, alimentată de nemulțumiri economice, sociale și identitare, poate transforma alegerile parlamentare într-un câmp de bătălie în care partidele de extremă dreaptă să obțină o influență disproporționată în Parlament.
Factori care alimentează ascensiunea extremismului
Există mai mulți factori care alimentează ascensiunea extremismului. Corupția, promisiunile electorale nerespectate și gestionarea deficitară a crizelor (cum ar fi pandemia sau inflația) au erodat încrederea în partidele mainstream. AUR și aliații săi profită de această situație, poziționându-se drept alternative „anti-sistem”.
Discursurile naționaliste și conservatoare, care atacă Uniunea Europeană, minoritățile sau drepturile individuale, rezonează cu segmente ale populației care simt că valorile tradiționale sunt amenințate. De asemenea, platformele online permit răspândirea rapidă a mesajelor populiste, adesea împachetate în dezinformări sau teorii conspiraționiste. Oameni precum Călin Georgescu folosesc cu succes aceste canale pentru a amplifica nemulțumirile și a mobiliza susținătorii. Creșterea inegalităților și sentimentul de marginalizare al unor grupuri sociale alimentează frustrarea și predispoziția spre mesaje radicale ajută de asemenea la ascensiunea extremei drepte.
Riscurile pentru alegerile parlamentare
Așadar, alegerile parlamentare devin un teren fertil pentru extremism atunci când nemulțumirile populației sunt canalizate spre soluții simple și radicale. În cazul României, există riscul ca AUR și alte formațiuni similare să atragă voturile alegătorilor lui Călin Georgescu, consolidându-și astfel poziția în Parlament. Un scenariu în care aceste partide devin a treia sau chiar a doua forță politică ar putea duce la un blocaj legislativ. Partidele extremiste tind să refuze compromisurile politice, ceea ce ar putea paraliza funcționarea instituțiilor.
De asemenea, riscăm izolarea internațională. Retorica anti-europeană și naționalistă ar putea deteriora relațiile României cu Uniunea Europeană și NATO, afectând finanțarea și poziția strategică a țării. Nu în ultimul rând riscăm erodarea drepturilor democratice. Asta pentru că agenda ultraconservatoare a acestor partide amenință drepturile minorităților, libertatea presei și statul de drept.
Pentru a preveni o escaladare a influenței extremismului, este esențial ca partidele democratice și societatea civilă să acționeze coordonat.
Rezultatele prezidențialelor și ascensiunea extremismului în România nu trebuie privite ca un simplu accident electoral, ci ca un avertisment asupra stării democrației și a fragmentării societății. Alegerile parlamentare reprezintă o oportunitate pentru partidele tradiționale de a demonstra că pot oferi alternative viabile și de a preveni consolidarea unei mișcări extremiste în țară.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
