Peste 148.000 de cetățeni din afara Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Elveției aveau permis de ședere în scop de muncă la finalul anului 2025, potrivit unei analize Economica realizate pe baza datelor furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI). Aproape jumătate dintre aceștia provin din Nepal și Sri Lanka.
Numărul străinilor cu permis de muncă a crescut cu aproape 48% față de finalul anului 2024 și este aproape dublu comparativ cu 2023, arată calculele Economica.net. Cei mai mulți lucrători străini au vârste între 18 și 34 de ani, iar aproximativ 67.500 au între 35 și 64 de ani.
Unde trăiesc și muncesc cei mai mulți străini
Bucureștiul concentrează cel mai mare număr de cetățeni extracomunitari, cu peste 38.400 de persoane, urmat de Ilfov (21.066), Constanța (9.242), Timiș (7.932), Cluj (7.525), Brașov (6.382), Sibiu (5.143), Prahova (4.016), Bihor (3.780) și Iași (3.421).
Ce joburi ocupă lucrătorii străini
Majoritatea cetățenilor extracomunitari sunt aduși pentru locuri de muncă necalificate, refuzate de români. Cele mai frecvente ocupații sunt manipulant marfă, curier, muncitor necalificat în construcții, ajutor de bucătar, muncitor la asamblare și montaj, muncitor în construcții, femeie de serviciu, spălător de vase, ambalator manual, lucrător comercial, muncitor agricol și îngrijitor de clădiri.
Nepal și Egipt, în creștere accelerată
Nepalezii reprezintă cea mai numeroasă comunitate de lucrători extracomunitari, iar numărul lor a crescut cu 71% într-un singur an. De asemenea, numărul cetățenilor egipteni cu permis de muncă aproape s-a dublat în perioada analizată.
Contingentul de lucrători străini pentru 2026
Guvernul a stabilit pentru 2026 un contingent de 90.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața muncii, printr-o hotărâre intrată în vigoare la finalul lui 2025. Din 2022 până în 2025, contingentul anual a fost menținut la maximum 100.000 de persoane.
Executivul consideră această politică o soluție la deficitul de forță de muncă, în contextul în care multe posturi sunt refuzate de români din cauza salariilor reduse, distanței față de domiciliu, volumului mare de muncă și perspectivelor limitate de avansare profesională. Unii români preferă munca sezonieră în străinătate, activitățile în gospodărie sau deschiderea de mici afaceri.
Citește mai mult AICI.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
