ANALIZĂ Peste 30 de ani de alegeri parlamentare în România. Principalele lecții

Sursa foto: INQUAM PHOTOS / OCTAV GANEA

Alegerile parlamentare reprezintă un moment crucial în viața democratică a oricărei țări. În România, aceste alegeri au jucat un rol esențial în definirea traseului politic al țării începând cu Revoluția din 1989. În acest articol, vom explora rezultatele alegerilor parlamentare din România în perioada 1990-2020, analizând evoluția partidelor politice.

1990 – Primele alegeri parlamentare post-revoluție

Primele alegeri parlamentare din România, desfășurate în mai 1990, au marcat tranziția către democrație după căderea regimului comunist. În acest context, Frontul Salvării Naționale (FSN), condus de Ion Iliescu, a obținut o victorie clară, câștigând 263 de locuri în Camera Deputaților și 85 de locuri în Senat. Cu toate acestea, alegerile au fost marcate de controverse și acuzații de fraudă electorală, iar rezultatele au fost contestate de opoziție.

Frontul Salvării Naționale (FSN) obținea o majoritate simplă în Parlament după ce lua 66% din voturi. Pe locul doi venea Partidul Național Liberal (PNL), cu aproximativ 7%. Același număr de voturi obținea și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR): aproximativ 7%.

1992-1996 – Fragmentarea și competitivitatea politică

Perioada 1992-1996 a fost caracterizată de fragmentarea peisajului politic românesc, cu apariția și dezvoltarea a numeroase partide. Alegerile parlamentare din 1992 au adus victoria FDSN (34,26%). Marea surpriză însă a reprezentat-o Convenția Democrată Română (CDR), o coaliție de partide de opoziție, care a obținut 23,77% din voturi. România părea că se îndreaptă spre un sistem cu două partide mari.

Alegerile parlamentare din 1996 au adus victoria Convenției Democrate Române (CDR), care a câștigat 122 de locuri în Camera Deputaților și 54 de locuri în Senat. În acest interval, s-au succedat mai multe guverne, iar tensiunile politice au marcat scena politică.

2000 – Începutul unei schimbări de paradigmă

Alegerile parlamentare din 2000 au adus victoria PDSR-ului – 36,61% din voturi. Pe locul al doilea s-a clasat un partid extremist – PRM (19,48%). Pe a treia poziție venea PD, celălalt partid rupt din FSN, obținând 7% în alegeri. PNL se clasa pe locul al patrulea cu 6,8% din voturi, la egalitate cu UDMR.

2004 – Începutul marilor coaliții

Anul 2004 a adus începutul perioadei marilor coaliții. PSD a trebuit să înceapă să își caute aliați, însă același lucru l-au făcut și partidele de opoziție. Alegerile au marcat continuarea dominației stângii pe scena politică din România. La alegeri, PSD + PUR, un partid balama, obțineau 41%. Pe de altă parte, PNL și PD luau împreună 34%. Extrema dreaptă era în declin, PRM obținând doar 13%.

2008 – Stânga politică rămâne pe poziții

Alegerile din 2008 au fost printre cele mai strânse. PSD și PC vor obține, în alianță 33,1%, fiind urmate de PDL, cu    32,4%. Cele două partide rupte din FSN vor guverna împreună, în timp ce PNL (18.6%) și UDMR (6,2%) vor constitui opoziția.

2012-2016 – Schimbări politice și instabilitate

În perioada 2012-2016, alegerile parlamentare au evidențiat schimbări semnificative în peisajul politic românesc. Alegerile din 2012 sunt câștigate de USL (PNL + PSD) care obțin o ultra majoritate – 58,63%. Dreapta ajunge așadar la guvernare, dar în alianță cu stânga. Între timp, celălalt mare partid de stânga, PDL, trece în opoziție, într-o alianță cu PNȚCD și Forța Civică (16,50%).

Alegerile din 2016 au readus stânga politică în prim plan. PSD în alianță cu un partid balama de dreapta (ALDE), obțineau aproape 50% din voturi și vor guverna alături de UDMR care mai adăuga încă 6 procente. PNL lua 20% și trecea în opoziție alături de USR, cu 9 procente.

2020 – O schimbare în timpul pandemiei

Alegerile parlamentare din decembrie 2020 au avut loc într-un context special, pe fondul pandemiei de COVID-19. Partidul Național Liberal (PNL), condus de Ludovic Orban, a obținut un număr semnificativ de locuri în Parlament, iar PNL și-a format o coaliție de guvernare cu USR. Cele două obțineau 40% din voturi și vor guverna într-o coaliție din care făcea parte și UDMR. PSD lua cele mai multe voturi, 28,9% dar nu avea un partener de guvernare. Totodată, anul 2020 marchează revenirea extremei drepte în parlament, AUR obținând 9%.

Rezultatele alegerilor parlamentare din România în perioada 1990-2020 reflectă schimbările și evoluțiile politice pe care țara le-a traversat în această perioadă. De la primele alegeri post-revoluție până în prezent, am asistat la fragmentarea și reconfigurarea partidelor politice, schimbarea paradigmelor politice și accentul pus pe lupta împotriva corupției și integrarea europeană. Alegerile parlamentare au jucat un rol crucial în definirea direcției politice a României și în modelarea societății românești.

Așa cum reiese din rezultatele alegerilor, stânga politică a ieșit învingătoare în majoritatea scrutinelor parlamentare. PSD a avut cele mai bune rezultate în ultima vreme atunci când a venit din opoziție. Anul 2024 ar putea fi unul, după mult timp în care PSD atacă alegerile de la putere. Rămâne de văzut care vor fi consecințele acestei situații.

Autor

  • Robert Manea

    Robert Manea este absolvent al Facultății de Științe Politice din cadrul Universității București și al European Academy of Diplomacy din Varșovia. Are o experiență de peste 7 ani în presa din țară, acoperind subiecte de politică internă și externă.

    View all posts

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: