Skip to content
Societate

ANALIZĂ Ploiești-Brașov ar putea deveni cea mai scumpă autostradă din UE: Cum s-a ajuns la prețuri record

Inquam Photos / George Călin

Guvernul României lucrează la un nou proiect pentru autostrada Ploiești-Brașov, după ce în ultimii 20 de ani au existat numeroase promisiuni care nu s-au concretizat. Specialiștii care pregătesc studiul de fezabilitate estimează că cel mai bun drum pentru această autostradă ar putea să coste 9,1 miliarde de euro fără TVA și să aibă o lungime de 105 km.

În 2014, Guvernul Ponta estima un cost de 1,8 miliarde de euro fără TVA pentru autostrada Comarnic-Brașov, pentru o distanță de 58 de km, adică un preț de 31 milioane de euro pentru fiecare kilometru construit.

În 2018, Comisia Națională de Strategie și Prognoză estima un cost de 1,36 miliarde de euro pentru același tronson de autostradă, într-un parteneriat public-privat. Niciunul dintre proiecte nu s-a realizat, deoarece investitorii privați nu au fost tentați de acest proiect, iar Guvernul nu și-a respectat angajamentele.

CITIȚI ȘI: ANALIZĂ Autostrada Comarnic-Brașov, un faliment politic românesc. 20 de ani de contracte anulate și promisiuni uitate

În 2022, Guvernul reface complet proiectul și propune un traseu lung de 105 kilometri, care ar urma să aibă un cost de 87 de milioane de euro pentru fiecare kilometru construit. Nu este un proiect final pentru această autostradă, dar ar putea deveni cea mai scumpă din România dacă proiectul va fi scos la licitație în următorii ani.

În prezent, Guvernul face eforturi pentru a construi autostrada Sibiu-Pitești, unde s-au început mai multe lucrări importante. Cel mai scump tronson este de 1,2 miliarde de euro pentru 37 de kilometri de autostradă. În luna august 2022 a fost semnat contractul pentru construcția acestui tronson, care devine cel mai scump din România, și va fi finalizat abia în anul 2027.

Ministrul Sorin Grindeanu a respins deja un cost de 8 miliarde de euro pentru autostrada Ploiești-Brașov, spunând că este o sumă exagerată. „Nu se poate, și este părerea mea, să venim cu variante care să ne ducă într-un final la o sumă apropiată de 8 miliarde de euro pe 100 și ceva de kilometri de autostradă”, a declarat Grindeanu, potrivit digi24.ro. Până la finalizarea studiului de fezabilitate ar putea să apară numeroase alte schimbări, iar costul total să fie modificat.

Prețurile pentru materialele de construcții

România și întreaga Uniune Europeană traversează o criză a prețurile, generată de mai mulți factori, în special inflația foarte mare și costurile uriașe pentru energie electrică și gaze. Încă de la începutul anului 2021, prețurile pentru materialele de construcții au scăpat de sub control și au înregistrat creșteri uriașe. Cimentul înregistra o creștere de 10% în ianuarie 2021 comparativ cu decembrie 2020. Prețul pentru lemn creștea și el cu circa 20% în doar câteva luni din 2021.

În 2022, prețurile au explodat și nu dau semne că ar putea să se oprească această creștere. Firmele de construcții au precizat că prețurile pentru materialele de construcții au crescut cu 60-80% în februarie 2022 comparativ cu septembrie 2021.

Astfel, în ultimii 2 ani de zile prețurile pentru materialele de construcții aproape s-au dublat, iar creșterea costurilor pentru autostrăzi nu ar trebui să fie o surpriză. Producția multor materiale de construcții depinde de gaz, ceea ce influențează direct prețul final din industria construcțiilor. De asemenea, prețurile mari pentru carburanți influențează costurile pentru transportul materialelor de construcții.

Totuși, un cost de 9 miliarde de euro pentru 100 de kilometri de autostradă pare exagerat chiar și în această criză a prețurilor, într-o țară în care salariile din construcții și prețurile sunt mult mai mici decât în Italia sau Franța.

România, printre cele mai scumpe autostrăzi

România are mereu o problemă cu costurile pentru autostrăzi, deoarece de mai mulți ani înregistrăm prețuri foarte mari. În PNRR, Guvernul estima un cost de 2,7 miliarde de euro fără TVA pentru autostrada A7, de la Ploiești la Pașcani, ceea ce însemna un cost de aproape 8,5 milioane de euro pentru fiecare kilometru. Când proiectele au fost scoase la licitație, au ajuns la 1 miliard de euro pentru Ploiești-Buzău, 63 de kilometri. Adică se va plăti aproape 16 milioane de euro pentru fiecare kilometru construit în câmpie, de două ori mai mult decât estimările din PNRR.

Estimările din PNRR-ul României

Nu doar România are o problemă cu costurile foarte mari. Franța deține recordul pentru cel mai scump drum din lume. Guvernul de la Paris a plătit 1,6 miliarde de euro pentru 12,5 kilometri de drum, adică circa 133 de milioane de euro pentru fiecare kilometru construit. Proiectul francezilor presupune un drum construit peste ocean (foto mai jos), pe insula Reunion, mult prea departe de UE.

Italia plătește și ea sume impresionante pentru construcția de autostrăzi. În 2014, italienii au deschis autostrada Brembo, care leagă Milano, Brescia și Bergamo, cu o distanță de 62 de kilometri. Pentru acest proiect, Italia a plătit 2,4 miliarde de euro, adică circa 40 de milioane de euro pentru fiecare kilometru construit, într-o zonă în care nu sunt munți.

Italienii și francezii construiesc cel mai lung tunel din UE, care va traversa munții Alpi pe o distanță de 57,5 kilometri. Va fi un tunel feroviar, pentru trenuri de mare viteză, și va costa 8,6 miliarde de euro (pentru o cale ferată de 65 km în total), adică 132 de milioane de euro pentru fiecare kilometru construit. Proiectul este finanțat de Uniunea Europeană doar pentru 40% din costuri, diferența fiind plătită de cele două state.

Dacă pentru autostrada Ploiești-Brașov se va confirma un cost de 9 miliarde de euro, atunci va deveni cel mai scump proiect rutier din UE. Pe de altă parte, Guvernul României nu va putea susține singur acest cost, iar companiile private vor evita să se implice deoarece va fi foarte greu să-și recupereze investiția. Totodată, o companie privată ar trebui să investească miliarde de euro în acest proiect, ceea ce reprezintă o sumă exagerată chiar și pentru giganții internaționali din construcții.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *