Skip to content
Politică

ANALIZĂ PNL recuperează în sondaje, iar Opoziția se scufundă. Cinci scenarii de guvernare după alegerile din 2024

Inquam Photos / Octav Ganea

Ultimul sondaj de opinie privind intenția de vot, realizat de CURS arată că formațiunile politice din Opoziție se află în scădere, în timp ce partidele de la Putere se află în ascensiune. Concret, PNL a ajuns la 23% în intenția de vot a alegătorilor, în timp ce social-democrații se află la 35%. Pe de altă parte, ecartul dintre AUR și USR s-a comprimat. Formațiunea lui George Simion e acum la 10% în intenția de vot, în timp ce USR este la 9%. Pe de altă parte, UDMR se menține în jurul cifrei de 5%. Marea surpriză vine din partea unui partid extra-parlamentar, PMP. Astfel, formațiunea condusă de Eugen Tomac este cotată la 6% în intenția de vot a alegătorilor, suficient cât să treacă pragul și să intre în Parlament.

Cinci scenarii după alegerile din 2024

Ținând cont de ultimele evoluții din sondajele de opinie, putem conchide că în 2024,dacă lucrurile nu se vor modifica substanțial, în Parlament am putea avea numai puțin de 6 formațiuni politice: PSD, PNL, USR, AUR, UDMR și PMP. Dintre acestea dar două se pot încadra în tipologia partidelor mari – PNL și PSD (potrivit celei mai cunoscute încadrări, cea realizată de Maurice Duverger, un partid mare este cel care obține minim 15% în două alegeri generale succesive). Restul partidelor, își vor împărți restul procentelor. Prin urmare, vor exista în linii mari cinci scenarii de guvernare.

PSD și PNL formează o nouă majoritate după alegerile din 2024

Un prim scenariu implică continuarea alianței PSD – PNL și după alegerile din 2024. În acest caz, dacă ne luăm după sondajul de față, PSD și PNL ar putea obține o majoritate, fără a mai fi nevoie de integrarea UDMR-ului în ecuație. Una dintre ipotezele lansate de teoreticienii coalițiilor e aceea că partidele vor căuta să formeze o majoritate, integrând în coaliție un număr minim de partide. Lucrul acesta are sens dacă ne gândim că implicarea unui al treilea partid în acest caz ar fi inutilă, din punctul de vedere al majorității parlamentare și ar implica totodată o fragmentare inutilă a portofoliilor ministeriale.

Astfel, PSD și PNL ar putea forma o majoritate parlamentară, împărțindu-și mai apoi portofoliile ministeriale după regula proporționalității. Totodată, dacă rotativa guvernamentală va funcționa în 2023, atunci șansele sunt să funcționeze și după 2024.

PNL și PSD guvernează alături de PMP/UDMR

Un alt scenariu posibil e acela în care PSD și PNL integrează un al treilea partid “balama”. Rațiunea din spatele unei astfel de decizii ar putea fi legată de o majoritate precară în Parlament. Cu alte cuvinte, dacă PNL și PSD ar obține undeva între 50% +1 și 55% din numărul de fotolii parlamentare, atunci ar putea integra și un al treilea partid cu un procentaj mai mic pentru a împiedica o coalizare a Opoziției. PSD și PNL le-ar putea oferi 2-3 portofolii ministeriale celor de la UDMR/PMP pentru a le menține loialitatea, iar opoziția ar avea practic zero șanse să doboare guvernul, chiar dacă ar încerca să “cumpere la bucată” parlamentari pentru că șansele să strângă o majoritate ar fi mult mai mici decât în cazul în care PSD și PNL ar avea o majoritate fragilă (50% +1 și 55%).

PNL formează o guvernare minoritară

Un al treilea scenariu este acela în care PNL rupe coaliție și încearcă să guverneze fără majoritate parlamentară. Lucrul acesta va depinde cu siguranță de procentele pe care le vor lua liberalii, dar și social-democrații. Astfel, dacă PNL obține ca în sondajul de mai sus, 23% în alegeri, iar PSD obține 35%. Astfel PNL ar putea coopta USR, UDMR și PMP, lucru care le va mai aduce încă 20 de procente, pentru un total de 43%. Chiar dacă PNL nu ar avea o majoritate, nici PSD nu ar avea una, prin urmare nu ar putea să dărâme guvernul. Principala problemă e că PNL va trebui să împartă în acest caz mai multă putere cu USR, UDMR și PMP și, totodată, ar trebui să coopteze USR-ul cu care se află în conflict de la precedenta coaliție. Dar în politică, alianțele sunt schimbătoare și acest scenariu nu este unul exclus. Lucrul acesta va mai depinde de un element-cheie – cine va fi președinte după 2024. Un președinte din tabăra PSD ar putea invoca faptul că o astfel de coaliție nu face dovada unei majorități parlamentare. Pe de altă parte, un președinte liberal (sau din tabăra coaliției) ar putea închide ochii, acceptând un premier, chiar și în lipsa unei majorități clare.

PSD formează o guvernare minoritară

Al patrulea scenariu este cel descris mai sus, dar cu PSD de data aceasta în rolul PNL-ului. Social-democrații i-ar putea coopta pe cei de la PMP și UDMR (ținând cont că o alianță cu USR sau AUR este puțin probabilă și cu atât mai puțin o alianță din care să facă parte AUR și UDMR). Într-un astfel de scenariu, PSD strânge 46% de procente. Dacă în locul UDMR-ului punem AUR, atunci PSD strânge în coaliție exact 50%, care însă tot nu le conferă o majoritate (50%+1 reprezintă o majoritate). Din nou, elementul cheie îl reprezintă președintele, mai exact partidul din care provine acesta.

Alegeri anticipate

Ultimul scenariu este cel în care nici un partid nu reușește să formeze un guvern. Lucrul acesta nu pare total imposibil în cazul în care PNL și PSD ar rupe definitiv alianța după alegerile din 2024. Celor două partide, așa cum vedem din scenariile de mai sus, le-ar fi greu, dacă nu chiar imposibil să strângă o majoritate parlamentară, iar CCR ar putea invalida o tentativă de formare a unui guvern din partea unei coaliții care nu prezintă o dovadă în vederea acestei majorități. Prin urmare, acest scenariu nu este unul complet exclus.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *