Comisia Europeană (CE) a aprobat PNRR-ul modificat de Guvernul României, după ce țara noastră a fost nevoită la această modificare. Potrivit acordului UE, statele membre care în 2022 au avut creștere economică peste așteptări au fost nevoite să-și modifice în minus PNRR-ul, adică să renunțe la o parte din proiecte.

Astfel, PNRR-ul țării noastre a scăzut la 28,5 miliarde de euro (cu banii din REPowerEU), de la 29,2 miliarde de euro cât a fost inițial. Cele 28,5 miliarde de euro vor fi: 14,9 miliarde sub formă de împrumuturi și 13,6 miliarde sub formă de granturi.

În urma creșterii economice din 2022, România a pierdut din PNRR 2,1 miliarde de euro, însă a câștigat 1,39 miliarde de euro din programul REPowerEU. În final, țara noastră a pierdut doar 700 de milioane de euro, în schimb anumite proiecte au fost anulate.

Ce proiecte a modificat România

Comisia Europeană precizează că guvernul de la București a modificat 56 de măsuri din PNRR-ul inițial. Guvernul a informat Comisia că 16 măsuri nu mai pot fi implementate complet din cauza inflației prea mari. Cele mai importante proiecte la care s-a renunțat ar fi: construcția de locuințe pentru tineri și profesioniști din educație și sănătate; extinderea sistemelor de apă și canalizare în comunitățile cu peste 2.000 de locuitori; sprijinirea racordării populației cu venituri mici la rețelele de apă și canalizare existente ș.a. În aceste 16 măsuri, România a cerut extinderea termenului de implementare.

Guvernul români a explicat, în fața Comisiei Europene, că 21 de măsuri au fost modificate pentru a implementa alternative mai bune. Cele mai importante proiecte din această categorie ar fi: dezvoltarea rețelei de transport subteran în municipiile București și Cluj-Napoca; implementarea vămilor electronice; construcția, dotarea și operaționalizarea a 110 creșe; asigurarea de dotări pentru sălile de clasă preuniversitare și laboratoare/ateliere școlare; digitalizarea universităților și pregătirea acestora pentru profesiile digitale ale viitorului ș.a. În aceste cazuri, România a cerut modificarea descrierii măsurilor și jaloanelor corespunzătoare.

Autoritățile de la București au mai arătat că 7 măsuri nu mai sunt total realizabile din cauza unor întârzieri neașteptate în pregătirea licitației sau lipsa ofertei la licitație. Cele mai importante proiecte ar fi: lanț industrial pentru producție/asamblare/reciclare baterii și panouri fotovoltaice; asigurarea eficienței energetice în sectorul industrial; sprijinirea instituțiile de învățământ cu risc ridicat de abandon școlar ș.a. Guvernul român a cerut reducerea nivelului necesar pentru implementarea acestor măsuri, modificarea descrierilor și eliminarea unor obiective intermediare.

De asemenea, guvernul a mai arătat că România nu mai poate înlocui atât de repede cărbunele în mixul energetic, deoarece situația de pe piața de energie s-a schimbat drastic mai ales după izbucnirea conflictului din Ucraina.

România a mai cerut transferul cotei sale din rezerva de ajustare la Brexit (577 de milioane de euro) pentru a include două măsuri în REPowerEU: proiect pilot pentru instalarea a 20MW de panouri solare plutitoare pe canalele de irigare; și schema de vouchere pentru îmbunătățirea eficienței energetice a gospodăriilor.

Ce proiecte finanțează REPowerEU

Programul REPowerEU este un nou capitol introdus în PNRR și a fost înființat după declanșarea crizei energetice din UE. Acest program trebuie să finanțeze tranziția rapidă către energia produsă din surse regenerabile.

Capitolul REPower pregătit de Guvernul României include două noi reforme: prima introduce un cadru juridic pentru utilizarea terenurilor neproductive sau degradate aflate în proprietatea statului pentru producerea de energie verde; a doua va înființa niște ghișee care să le furnizeze prosumatorilor (adică persoanele care produc și consumă energie verde) servicii de consiliere pentru renovările privind eficiența energetică și pentru producerea de energie din surse regenerabile.

În același timp, capitolul REPower vine cu 7 noi investiții în sistemul energetic din România: noi capacități de producere a energiei electrice din surse regenerabile; instalarea de panouri solare pe clădirile rezidențiale; două investiții pentru îmbunătățirea eficienței energetice în clădirile publice și a locuințelor private. Vor avea prioritate gospodăriile aflate în sărăcie energetică și vor beneficia de o schemă de vouchere pentru renovarea sau instalarea pe acoperiș a unor panouri solare.

Capitolul REPower include investiții și în mentenanța sistemului energetic al României, în securitate cibernetică și facilitarea transportului de energie. De asemenea, o altă investiție asigură programe de formare în energia verde pentru muncitorii din domeniul energetic.

Comisia Europeană consideră că REPowerEu va avea un impact major asupra creșterii economice, deoarece va oferi noi locuri de muncă, va atrage investiții esențiale pentru dezvoltarea economică și va propune o recalificare a muncitorilor și dezvoltarea unor abilități în domeniul energiei verzi. Investițiile REPower vor trebui să reducă dependența de cărbune în următorii ani, chiar dacă România este nevoită să-l folosească în prezent pentru a nu-și pune în pericol securitatea energetică. Odată ce investițiile vor fi finalizate, Guvernul va trebui să reducă treptat folosirea cărbunelui pentru producerea energiei.

Comisia aprobă reforma pensiilor

Comisia Europeană a renunțat la plafonul de 9,4% din PIB pentru bugetul de pensii, așa cum arată anexele puse la dispoziție (pag 270). Comisia aprobă noua lege a pensiilor fără acel plafon care limita cheltuielile, însă subliniază de mai multe ori nevoia de sustenabilitate pentru orice mărire de pensii.

Comisia nu acceptă nicio modificare în privința reformei pensiilor speciale, unde se mențin aceleași condiții, care din păcate nu se regăsesc și în legea adoptată de Guvernul României. Comisia insistă că pensiile speciale trebuie calculate pe baza principiului contributivității, iar stagiul minim de cotizare să fie similar cu cel aplicat în sistemul public de pensii. Din păcate, noua lege a pensiilor speciale nu respectă criteriile impuse de Comisia Europeană.

Până în noiembrie 2023, România a primit 9,06 miliarde de euro în cadrul MRR, iar următoarele finanțări vor depinde de noile reforme.

„În cadrul MRR, România a primit pană acum 9,06 miliarde EUR, și anume 1,8 miliarde EUR sub formă de prefinanțare în luna decembrie 2021, reprezentând 13 % din alocarea financiară inițială, 1,9 miliarde EUR sub formă de prefinanțare în luna ianuarie 2022, reprezentând 13 % din alocarea acordată ca împrumut, o primă plată de 2,6 miliarde EUR în luna octombrie 2022 și o a doua plată de 2,76 miliarde EUR în luna septembrie 2023”, mai arată Comisia Europeană.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News