ANALIZĂ PNRR-ul României: în urma Spaniei sau Italiei, dar campion în Estul Europei

comisia europeana UE
Sursa foto: Comisia Europeana

PNRR-ul României este cu mult în urma altor state membre UE, care au ajuns la a treia tranșă din fondurile europene. Guvernul de la București pare blocat la cele mai importante reforme: pensiile speciale, pensiile generale și legea salarizării. Lipsa acestor reforme împiedică România să ceară o altă tranșă din PNRR.

Comisia Europeană a publicat, în septembrie 2023, raportul privind implementarea PNRR în statele membre. La 1 septembrie 2023, Comisia Europeană făcuse plăți în valoare de 153,4 miliarde de euro pentru proiectele din PNRR.

Italia și Spania, cele mai mari progrese

Italia este statul UE care, la 1 septembrie 2023, primise cei mai mulți bani: 66,89 de miliarde de euro. La sfârșit de septembrie, Italia a primit și a treia tranșă din PNRR, având în total 85,4 miliarde de euro, adică 44% din PNRR.

Spania a primit 37 de miliarde de euro, adică 46% din valoarea PNRR-ului său. Spania este țara care se mișcă cel mai rapid în implementarea reformelor și atragerea fondurilor europene. De asemenea, spaniolii și-au construit PNRR-ul doar pe baza granturilor UE, nu au cerut niciun împrumut garantat de Comisia Europeană. Astfel, Spania nu-și va crește datoria publică în următorii ani, așa cum se va întâmpla cu Italia sau România.

Statele bogate din UE nu sunt interesate de banii din PNRR. Potrivit datelor Comisiei Europene, până la 1 septembrie 2023 doar 19 state membre au cerut plăți din PNRR. Germania și Olanda nu au cerut nicio tranșă, iar Franța a cerut doar 10,3 miliarde de euro, în iulie 2023 și Comisia urmează să verifice condițiile.

România, Letonia și Bulgaria sunt singurele state care nu au terminat capitolul REpowerEU până la 1 septembrie 2023. Toate celelalte l-au prezentat deja Comisiei, iar 8 dintre ele îl au și acceptat. Germania, Estonia, Irlanda, Franța, Malta, Luxemburg, Slovacia și Finlanda sunt statele care au capitolul REpowerEU adoptat până la 1 septembrie 2023.

Sursa: Comisia Europeană

România, campioană în Estul Europei

România este lentă în implementarea reformelor, dar și în scrierea proiectelor. De mai bine de un an, guvernul de la București se chinuie să prezinte capitolul REPowerEU, care va aduce investiții de 1,4 miliarde de euro în sistemul energetic din țara noastră. Abia pe 8 septembrie 2023, România a cerut revizuirea capitolului REPowerEu.

Țara noastră a primit, la final de septembrie, a doua tranșă din PNRR, în valoare de 2,8 de miliarde de euro. România a ajuns la un total de 5,4 miliarde de euro primite din PNRR, adică aproape 20% din valoarea totală de 29,2 miliarde de euro.

Chiar dacă România e cu mult în urma Italiei sau Spaniei, țara noastră este campioană în Estul Europei. Polonia și Ungaria nu au primit încă niciun ban din PNRR, iar proiectele lor au fost acceptate cu întârziere. Slovacia, Estonia, Letonia, Bulgaria și Lituania sunt state din Est care au atras fonduri europene, însă nu au ajuns la nivelul României. Dintre acestea, doar Bulgaria ceruse și primise 1,3 miliarde de euro în total, urmată de Slovacia cu 1,1 miliarde de euro. Trebuie ținut cont și de faptul că acestea țări au un PNRR mai mic decât țara noastră.

Spre exemplu, Slovacia are un PNRR de 6,4 miliarde de euro, doar din granturi. Ceea ce înseamnă că la 1 septembrie 2023 era la aproape 20% din valoarea totală. Slovacia poate fi statul UE care să se miște mai rapid decât România în Estul Europei.

Reformele care blochează România

Guvernul de la București trebuie să pregătească cea mai importantă reformă pentru a cere a treia tranșă din PNRR: reforma pensiilor speciale. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat că până la 1 noiembrie 2023 vrea să implementeze această reformă. Dacă România nu îndeplinește acest jalon din PNRR, nu poate cere o nouă plată de la Comisia Europeană și riscă să piardă circa 3 miliarde de euro.

De asemenea, reforma sistemului național de pensii și legea salarizării sunt alte probleme pe care va trebui să le rezolve guvernul român pentru a avea acces la fondurile din PNRR. În cazul în care nu se îndeplinește un jalon, atunci Comisia Europeană refuză plata întregii tranșe.

 

Autor

  • Marius Constantin, editorialist PS News. Marius Constantin are o experiență de 8 ani în presă, consultanță politică și marketing, în România și Italia.

    View all posts

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News

Citește și: