Skip to content
Economie

ANALIZĂ Poate fi plafonarea prețurilor la alimentele de bază o soluție pentru combaterea inflației? Argumentele specialiștilor

Inquam Photos/Cornel Putan

Marcel Ciolacu, președintele PSD, a vorbit despre plafonarea prețurilor pentru produsele alimentare de bază. Această măsură a fost aplicată deja în Ungaria, o țară care are numeroase probleme cu inflația. PSD nu este încântat de un TVA zero la alimentele de bază, deoarece acest lucru nu ar garanta un preț scăzut pentru produse.

Am mai avut discuția și reducerea de TVA nu va avea impactul pe care ni-l dorim cu toții. Poate o plafonare a prețurilor la alimentele de bază, într-o limită, pentru că nu poți să o faci fără limită pentru că atunci intrăm în altceva, este o discuție, dar nu am avut această discuție în Coaliție și astăzi vom avea această discuție”, a spus președintele PSD.

Florin Cîțu, președintele PNL, nu s-a arătat foarte interesat de această idee, avertizând că există riscul de penurie, ceea ce ar putea crea mai multe probleme pentru cetățeni.

Vreau să văd propunerea (n.r. de plafonare a preţurilor la alimente) cum este fundamentată. O să vină în coaliţie şi acolo vom lua o decizie. Până acum nu am văzut această propunere, dar exprim un punct de vedere al unui liberal şi al unui economist: atunci când plafonezi preţurile, există riscul de a avea o penurie şi să vedem cozi”, a precizat fostul premier.

După plafonarea prețului la produsele alimentare de bază, în Ungaria a fost aplicată și o limită de achiziție. Un mare lanț de supermarketuri a impus cantități plafonate. Astfel, maghiarii pot cumpăra doar 10 litri de ulei cu prețul plafonat, zahăr și făină până la 10 kilograme, lapte până la 12 litri, arată digi24.ro.

Problema principală este modul în care au explodat prețurile la energie”

Economistul Radu Soviani a vorbit, în exclusivitate pentru PS News, despre o eventuală plafonare a prețurilor la alimentele de bază, explicând că principala cauză este prețul tot mai mare la energie și gaze. Soviani consideră că prețul mare la alimentele de bază este doar un efect al problemelor de pe piața de energie.

Vor să facă un joc de glezne în care dau senzația că se preocupă, dar nu se preocupă. A vorbi despre plafonarea prețurilor la anumite alimente, înainte să rezolve problema principală. Problema principală este modul în care au explodat prețurile la energie pe piața românească. Nu numai din cauzele care sunt legate de evoluție externă a prețurilor energiei, asta este doar o mică componentă a majorării, ci cauzele interne pentru care au permis administrațiile din România să se facă speculă pe seama populației și companiilor din România cu consecința decapitalizării companiilor și a scăderii puterii de cumpărare a românilor. În principal, dimensiunea este din cauze interne: modul în care au făcut liberalizarea pieței, nu au umblat la profiturile excepționale.

Cu alte cuvinte, să umble în primul rând la cauza acestor scumpiri și nu la efecte. În cazul energiei, s-a ajuns la situația aberantă în care statul subvenționează niște profituri excepționale ale producătorilor, ale furnizorilor, provenite nu din cauze de piață, ci dintr-un eșec de piață”, a explicat Radu Soviani.

Atât timp cât instituțiile statului nu rezolvă problema de pe piața de energie, prețul alimentelor de bază va continua să crească. Acest lucru a fost precizat și de producătorii de produse făinoase, care au anunțat că sunt nevoiți să crească prețul produselor deoarece primesc facturi uriașe la energie electrică și gaze, pe lângă costurile tot mai mari la materia primă (grâu, făină).

Patronatul Român din Industria de Morărit, Panificație şi Produse Făinoase (ROMPAN) a avertizat deja că urmează scumpiri în 2022, după ce piața de energie a fost scăpată de sub control. „Problema este că aceste creșteri de costuri nu se opresc aici, mulți procesatori din domeniu au primit notificări de creștere a prețurilor la energie şi gaze naturale de încă 2-3 ori, unii chiar de 6 ori”, au spus reprezentanții ROMPAN.

Avantaje și dezavantaje ale plafonării

Isabella Weber, profesor în economie și autoarea unei cărți despre economia chineză, a propus un control al prețurilor la alimentele de bază și a precizat că ar putea fi o soluție pentru a combate nivelul foarte ridicat al inflației. Weber consideră că nu trebuie să așteptăm să treacă inflația de la sine, ci avem nevoie de o măsură care să țină prețurile sub control.

Astăzi, există încă o dată posibilitatea de a alege între a tolera explozia continuă a profiturilor care conduc la creșterea prețurilor sau controale asupra prețurilor atent selectate. Controalele prețurilor ar câștiga timp pentru a face față blocajelor care vor continua atâta timp cât va predomina pandemia. Controalele strategice ale prețurilor ar putea contribui, de asemenea, la stabilitatea monetară necesară pentru a mobiliza investițiile publice către reziliența economică, atenuarea schimbărilor climatice și neutralitatea emisiilor de carbon”, explică Isabella Weber.

Isabella Weber oferă exemplu chiar Statele Unite ale Americii, care în trecut au avut prețurile plafonate. În timpul celui de-al doilea război mondial „administrația Roosvelt a impus controale stricte ale prețurilor și a instituit Biroul de Administrare a Prețurilor”, adaugă economista.

Statele Unite au mai avut un control al prețurilor și în 1971, când administrația Nixon a înghețat prețurile, salariile și chiriile pentru 90 de zile. După această perioadă, s-a permis o mărire a prețurilor doar sub limitele stabilite de un consiliu de control, arată New York Times. Imediat ce această măsură a fost aplicată, inflația țării a scăzut de la peste 6% la sub 3%. Când s-a renunțat la controale, prețurile au încercat să crească alarmant, ceea ce l-a determinat pe Nixon să le reintroducă până în 1974, aproape de expirarea mandatului său de președinte.

Criticii acestei măsuri se tem că s-ar putea reduce producția, deoarece companiile s-ar confrunta cu o creștere a costurilor salariilor. Un preț scăzut al alimentelor ar trebui să presupună și o creștere a vânzărilor, însă pentru a crește vânzările, marii comercianți trebuie să crească producția și distribuția.

Sună bine: salariile tale vor fi mai mari, iar prețurile tale vor fi aceleași. Dacă nu există un mecanism pentru a produce mai multe lucruri, va avea ca rezultat cozi mai lungi”, a explicat Lawrence H. Summers, economist la Universitatea Harvard, pentru nytimes.com.

Argentina a fost studiu de caz pentru economiști, care au analizat plafonarea prețurilor din statul sud-american, între 2007 și 2015. Economiștii Diego Aparicio, IESE Business School, și Alberto Cavallo, Harvard Business School&NBER, au arătat efectele acestei plafonări, precizând că nu există riscul de penurie și ar funcționa doar pe termen scurt, iar după eliminarea plafonărilor inflația va reîncepe să crească:

Mai întâi arătăm că controalele prețurilor au doar un efect mic și temporar asupra inflației, care se inversează imediat ce controalele sunt ridicate. În al doilea rând, contrar credințelor comune, constatăm că bunurile controlate sunt în mod constant disponibile pentru vânzare. În al treilea rând, firmele compensează controlul prețurilor prin introducerea de noi soiuri de produse la prețuri mai mari, crescând astfel dispersia prețurilor în cadrul categoriilor restrânse. În general, rezultatele noastre arată că controalele direcționate ale prețurilor sunt la fel de ineficiente ca formele mai tradiționale de control al prețurilor în reducerea inflației agregate” – Aparicio și Cavallo.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *