Skip to content
Politică

ANALIZĂ Politica de coaliție în România post-decembristă. Cele mai importante compromisuri politice din ultimii 30 de ani

Inquam Photos / Octav Ganea

În România post-decembristă guvernarea monocoloră a fost mai degrabă excepția decât regula. Peisajul politic diversificat a împins adesea partidele către înțelegeri dificile cu parteneri aflați la celălalt spectru ideologic. Numitorul comun în aceste cazuri l-a reprezentat contra-balansarea unui partid mai mare care putea deveni un adevărat hegemon.

Coaliția CDR

Convenția Democrată Română (CDR) a fost prima coaliție largă născută în România post-decembristă. Apărută ca o contrapondere la FSN-ul lui Ion Iliescu ce risca să devină un partid hegemon, CDR cuprindea partide dintre cele mai diverse din punct de vedere al orientării ideologice. Partidul Național Țărănesc Creștin – Democrat cu o ideologie creștin-democrată, Partidul Național Liberal, ceva mai la dreapta spectrului politic, Partidul Social-Democrat Român, ce avea o orientare social-democrată, erau câteva dintre formațiunile care formau nucleul CDR.

sursa: literaturadeazi.ro

În ciuda distanțării ideologice, ceea ce îi unea pe membrii CDR era refuzul de a permite FSN să devină un partid dominant, lucru care mai departe ar fi pus în pericol însuși pluripartidismul în România. CDR avea să câștige puterea în urma alegerilor din 1996, însă ca toate coalițiile politice însă, avea să se destrame la scurt timp, în anul 2000.

upa90.ro

Alianța D.A

A doua mare înțelegere politică în România post-decembristă a reprezentant-o alianța Dreptate și Adevăr. Formată în anul 2003, Alianța Dreptate și Adevăr reprezenta o nouă contrapondere în fața PSD, partid care câștigase alegerile din 2000. Principalii doi membri ai alianței D.A. erau PNL și PD, partide aflate la capete opuse ale spectrului ideologic. PNL era un partid “de dreapta”, iar PD, desprins din FSN era un partid de stânga, membru al Internaționalei Socialiste. Abia mai târziu Traian Băsescu avea să schimbe orientarea politică a formațiunii, virând către dreapta spectrului politic, în momentul în care PD-ul a devenit PD-L.

sursa: radu-tudor.ro

Alianța și-a îndeplinit obiectivele, propulsându-l pe Traian Băsescu în funcția de președinte al României. Dar, din nou, ca toate înțelegerile din politica românească, alianța nu a avut viață lungă. În 2007 alianța devenise nefuncțională, iar PD a fost exclus din guvernul condus de liberalul Călin Popescu Tăriceanu.

sursa: stirileprotv.ro

Alianța USL

Înființată în 2011 ca o contrapondere la puterea a președintelui Băsescu și a PD-L-ului, alianța USL a reprezentat un alt exemplu de înțelegere între forțe politice diametral opuse în ceea ce privește ideologia lor politică. Uniunea Social-Liberală avea în centrul ei un partid înscris în Internaționala Socialistă – PSD și un partid înscris în Internaționala Liberală PNL. Cuplul Crin Antonescu – Victor Ponta conducea alianța. Opoziția față de Traian Băsescu reprezenta principalul raison d’être a alianței, reușind să pună piedici serioase guvernelor preferate de Traian Băsescu și chiar să ducă la suspendarea președintelui.

sursa: rfi.ro

Cu cât se apropia însă finalul celor doua mandate ale președintelui Băsescu, cu atât mai mult se adunau neînțelegerile în interiorul USL. În final, alianța și-a încetat existența în preajma alegerilor prezidențiale. PNL și PSD au devenit rivali, iar Klaus Iohannis și Victor Ponta aveau să se confrunte tête-à-tête în alegerile prezidențiale din 2014.

sursa: mediafax.ro

Alianța PNL – USR-PLUS – UDMR

Ultimul exemplu de alianță între partide incompatibile ideologic este și cel mai recent exemplu. Vorbim despre alianța PNL – USR-PLUS – UDMR, înființată după alegerile parlamentare din 2020. Pe parcursul anilor 2017 – 2020, PNL și USR-PLUS s-au conturat drept principalele contraponderi la adresa PSD, partid care obținea unul dintre cele mai mari scoruri din istoria alegerilor legislative la parlamentarele din 2016. Treptat efectul de contrapondere a dus la căderea PSD, iar cele două formațiuni, PNL și USR-PLUS au reușit să formeze alături de UDMR o alianță minimal câștigătoare după alegerile legislative din 2020. Diferențele ideologice dintre cele două formațiuni erau vizibile dacă ne uităm la afilierea lor politică la nivel european. PNL este membru al Popularilor Europeni, în timp ce USR-PLUS făcea parte din Renew Europe.

sursa: INQUAM/Octav Ganea

Alianța avea să se destrame rapid, la nici un an de la data alegerilor, pe fondul neînțelegerilor dintre PNL și USR-PLUS.

1 comentariu la “ANALIZĂ Politica de coaliție în România post-decembristă. Cele mai importante compromisuri politice din ultimii 30 de ani

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *