România este în fruntea eforturilor UE în ceea ce privește reactoarele de mici dimensiuni care ar putea transforma blocul comunitar într-un lider în domeniul tehnologiilor curate. Până în prezent, însă, acestea nu au fost încă testate, se arată într-o analiză Politico.
Crescut într-un apartament cu vedere spre complexul de 40 de hectare al centralei electrice pe cărbune, care a fost cândva inima orașului său natal Șotânga, Constantin Stroe, primar de 24 de ani în această comună, a văzut impactul devastator provocat localnicilor după ce, în urmă cu un deceniu, uzina și-a concediat treptat cei 3.000 de muncitori și și-a închis activitatea.
„A fost o prăbușire totală, o lipsă de încredere în viitor, deoarece nu aveau nicio perspectivă asupra a nimic”,
a spus primarul, pentru Politico.
Un sfert din populația activă a părăsit orașul de 7.000 de locuitori, situat la nord-vest de București.
„Familiile … au fost destrămate”,
explică Stroe.
„Unii au rămas, alții au plecat la muncă în străinătate”.
Acum, soarta regiunii ar putea fi pe cale să se schimbe. România dorește să construiască șase reactoare nucleare avansate – și de dimensiuni miniaturale – pe locul fostei centrale din orașul vecin Doicești. Ideea din spatele acestei tehnologii este, în teorie, destul de inteligentă: o modalitate de a produce reactoare nucleare de dimensiuni reduse care ar putea fi în cele din urmă reproduse și construite pe o bandă rulantă de tipul celor pentru automobile, la o fracțiune din costurile și timpul istoric pentru proiectele de construcție nucleară.
Dacă va funcționa, va aduce, de asemenea, mii de locuri de muncă, deoarece investitorii vor veni în regiune pentru a exploata energia electrică la preț redus injectată în rețeaua locală. Proiectul ar ajuta, de asemenea, România să își îndeplinească sarcina dificilă de a-și reduce drastic emisiile și, în același timp, să satisfacă nevoia tot mai mare de energie electrică. „Zona va deveni mai atractivă”, a declarat Stroe, subliniind că există deja interes pentru construirea unei stații de tratare a deșeurilor și a unei noi autostrăzi în apropiere. Dar dacă proiectul eșuează, ar însemna că miliarde de dolari din banii contribuabililor vor fi aruncați pe apa sâmbetei și că România va avea de urcat un drum și mai greu pentru a ecologiza economia și a îndeplini obiectivele UE în materie de climă.
Este un experiment pe care alții din Europa îl urmăresc îndeaproape. În ultimele luni, multe țări din blocul comunitar au declarat că sunt interesate de construirea unor reactoare similare, în speranța că această tehnologie poate readuce la viață fostele zone de producție a cărbunelui și poate ajuta capitalele UE să îndeplinească obiectivele climatice stabilite de Bruxelles. La începutul acestei luni, Comisia Europeană a lansat oficial o alianță industrială care să reunească producătorii locali, băncile și firmele energetice pentru a crea un „lanț de aprovizionare puternic în UE” și pentru a implementa tehnologia la începutul deceniului următor.
Dar, deși aceste tehnologii
„au un mare potențial, nu știe nimeni cât sunt de realiste”,
a declarat Sylvain Cognet-Dauphin, liderul departamentului Europe Power and Renewables la S&P Global.
Citește mai mult AICI
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
