ANALIZĂ Principala problemă care afectează sistemul de sănătate din România. Adevărul crunt din statisticile UE

Ministerul Sănătății vorbește de mai multe luni despre o reformă în sistemul de sănătate, însă nu sunt dezbătute problemele grave care pun în pericol viața pacienților. Dezbaterile din spațiul public vizează situații care nu vor îmbunătăți semnificativ calitatea serviciilor medicale, atât timp cât problemele grave rămân în sistem și fac victime anual.

Criza de medici, fără rezolvare

Lipsa medicilor este principala problemă care afectează sistemul de sănătate din România. Există un număr mic la nivel național, dar problema se accentuează și mai mult când e vorba de mediul rural și micile orașe.

Institutul Național de Statistică preciza că erau 72.740 de medici, în 2023, iar 92% dintre aceștia lucrau în mediul urban. Peste jumătate din numărul total de medici lucrau în 6 județe din țară: București, Iași, Mureș, Cluj, Timiș și Dolj. Cealaltă jumătate se împarte la 36 de județe. Deci dacă ar fi să facem un calcul privind media, cele 6 județe au fiecare 6.000 de medici. În timp restul de 36 de județe au fiecare 1.000 de medici, în medie, dacă împărțim numerele. O discrepanță uriașă care pune în pericol viața multor pacienți.

Pe lângă această discrepanță, România are un mare deficit de medici de anestezie și terapie intensivă, psihiatrie, cardiologie, radiologie, chirurgie generală, medicină de urgență, medicină de laborator, medicină internă și gastroenterologie.

Pentru românii din orașele mici este aproape imposibil să aibă acces la servicii medicale dacă nu au medici specialiști. Aceștia sunt nevoiți să se deplaseze spre orașele mari, ceea ce înseamnă că trebuie să dispună de suficienți bani pentru a consulta un medic.

Țara noastră are și un uriaș deficit de asistenți medicali: lipsesc peste 30.000 de asistenți și asistente. România se confruntă și cu o criză de medici de familie: peste 1.300 de comune nu au un medic de familie permanent, ceea ce înseamnă că persoanele din acele zone nu au acces la servicii medicale. Cel mai mare deficit este în mediul rural, unde ar fi nevoie de circa 1.100-1.300 de noi medici pentru a acoperi deficitul.

Lipsa de medicamente

În fiecare an, spitalele din România se confruntă cu o lipsă de medicamente, încât pacienții sunt nevoiți să scoată banii din buzunar pentru a-și asigura tratamentul din unitățile medicale. Un caz recent este la Spitalul Județean de Urgență Reșița, unde pacienții acuză că sunt nevoiți să meargă la farmacie pentru medicamente, deoarece spitalul nu le oferă tratamentul de care au nevoie. Astfel de cazuri se întâlnesc în toată țara, în fiecare an, iar Ministerul Sănătății nu are o strategie clară pentru a evita astfel de situații.

Ministrul Rogobete a recunoscut această problemă, însă nu a propus o soluție care să o rezolve. De multe ori, problema este generată tocmai de lipsa de fonduri, iar în acest caz Ministerul depinde de deciziile de la nivelul Guvernului.

„Întotdeauna există, pentru anumite zone, lipsă sau întreruperi în aprovizionare. Există mai multe cauze. Sigur, cauze financiare uneori, dar care se reglează rapid, pentru că intervenim prin Ministerul Sănătății. Mai există cauze administrative (…)”, a spus ministrul sănătății.

Nu doar că lipsesc medicamente de bază, dar România este și țara care nu plătește medicamentele moderne împotriva cancerului. De multe ori, bolnavii de cancer sunt obligați să se adreseze instanțelor pentru a obliga Ministerul Sănătății să cumpere medicamentele de care au nevoie în lupta împotriva cancerului. În 2024, 500 de bolnavi de cancer și-au câștigat în instanță dreptul la noile tratamente, lucru pe care ar fi trebuit să-l asigure Ministerul Sănătății, însă costul foarte mare reprezintă o problemă pentru bugetul statului.

Țara noastră nu are niciun program național pentru screening împotriva cancerului, pentru a descoperi cazurile la început, când există șanse mai mari să fie tratate. Anual, peste 100.000 de români descoperă că au cancer, iar rata de mortalitate este cea mai mare din UE: 50.000 de bolnavi de cancer pierd lupta cu boala, ceea ce înseamnă că 1 din 2 pacienți este învins de boală. Aceste cifre arată că actualul sistem de sănătate este complet ineficient.

„Conform Institutului Național de Statistică, în 2022, 45.866 de persoane au murit din cauza cancerului în România. Rata standardizată în funcție de vârstă a mortalității cauzate de cancer în România a fost de 243 de decese la 100 000 de locuitori în 2021, cu 3 % peste media UE; rata mortalității în rândul bărbaților a fost cu 10 % mai mare, iar rata mortalității în rândul femeilor cu 4 % mai mică în România față de media UE”, precizează OECD, organizația la care vrea să adere România.

Ultimii la cheltuielile cu sănătatea

Chiar dacă Guvernul spune că alocă mai mulți bani pentru sistemul de sănătate, statisticile UE arată că suntem ultimii când vine vorba de banii pe care îi investim pentru a rezolva problemele de sănătate ale populației.

Un raport al Comisiei Europene precizeazăă că cheltuielile pentru sănătate, pe cap de locuitor, au fost sub jumătate din media UE. De asemenea, românii scot tot mai mulți bani din buzunar pentru a avea servicii medicale și pentru a-și cumpăra medicamente.

România este pe primul loc în UE la decese din cauze tratabile, ceea ce se întâmplă din cauza faptului că sistemul de sănătate nu este eficient să intervină imediat pentru a salva viața cetățenilor. Uneori lipsind medicii care să intervină, alteori din cauza lipsei de medicamente. Toate problemele combinate nu fac decât să producă noi victime.

Totuși, în ultimii 5 ani, bugetul CNAS aproape s-a dublat, de la 47 de miliarde de lei în 2021, la 80 de miliarde de lei în 2025. Dar dacă ne uităm cum au fost folosiți acești 80 de miliarde, vom observa că doar 58 de miliarde sunt direcționate pentru medicamente și spitale. Din acești 58 de miliarde, sumele se împart astfel: 26,5 miliarde de lei pentru produse farmaceutice, 13,2 miliarde pentru servicii medicale în ambulatoriu și 17 miliarde pentru servicii medicale în unități sanitare cu paturi. Dacă împărțim cele 58 de miliarde de lei la populația României de 18,8 milioane, rezultă că fiecare român are la dispoziție suma de 3.000 de lei pentru sănătate, adică doar 600 de euro.

Iar rezultat acestei subfinanțări îl vedem în tot mai multe cazuri, când pacienții mor în spitale pentru că nu primesc îngrijiri medicale sau sunt trimiși acasă și ulterior pierd lupta cu boala. Astfel de cazuri sunt tot mai frecvente în spitalele din țară, iar unele cazuri devin scandal național. În urmă cu câteva zile, un pacient cu probleme la inimă a murit la Spitalul de Urgență din Reșița, chiar într-un pat din secția de cardiologie. Viața sa putea fi salvată dacă ar fi fost monitorizat de medici. Acest caz reflectă o altă problemă pe care Ministerul o ține ascunsă sub preș: indiferența unor medici în fața problemelor de sănătate ale cetățenilor.

Ministerul Sănătății vrea digitalizare

În timp ce pacienții se confruntă cu probleme grave, ministrul sănătății vorbește despre digitalizare și clasificarea spitalelor. Acele spitale care sunt vechi și transformate în focare de infecții, așa cum s-a văzut în numeroase cazuri.

„Obiectivul reorganizării este ca traseul pacientului să fie mult mai clar și să reducem pe cât se poate plimbatul pacientului între spitale. Se pierde timp prețios pentru viața unui om doar pentru că nu avem o organizare clară”, a declarat ministrul sănătății.

Alexandru Rogobete vrea și o reclasificare a spitalelor, dar acest lucru nu îmbunătățește efectiv condițiile din spitale. În 2023, Curtea de Conturi a analizat 310 spitale din sistemul public de sănătate, iar concluziile sunt unele care ar trebui să alarmeze Ministerul Sănătății: 68 de spitale funcționează în clădiri construite înainte de 1900, multe riscă să se prăbușească în caz de cutremur, multe nu au autorizație de prevenire și stingere a incendiilor.

În această situație, ministrul sănătății consideră că spitalele din România au nevoie de tehnologie modernă. Realitatea arată că, în multe spitale, tehnologia ar fi inutilă pentru că ori nu există medici specialiști care să o folosească, ori spitalele nu au bani să folosească noile tehnologii.

„Realitatea din spitale este clară: nevoia de tehnologie modernă este mare. Dar problema nu se oprește la achiziție. Prea des, echipamentele ajung să nu mai fie utilizabile din lipsă de service, mentenanță sau planificare pe termen lung”

Iar dacă trebuie să discutăm și despre infecțiile nosocomiale, foarte prezente în spitalele vechi din România, ministrul a declarat că România nu le raportează, deși există aceste cazuri.

„Infecțiile asociate activității medicale, în primul rând, există peste tot în lumea asta. Nu există spital, niciunde pe mapamond, unde într-o secție ATI, sau într-o secție cu încărcătură cu pacienți grav, cu pacienți intubați și lista continuă, în care să nu existe infecții asociate activității medicale. Problema nu este dată de prezența acestor infecții, ci de faptul că ele nu sunt raportate, de faptul că nefiind raportat nu sunt controlate, și pentru că nu sunt raportate nu se aplică protocoalele specifice pentru limitarea răspândirii germenului. (…) Nu înseamnă că în România nu există (n.r. infecții nosocomiale), înseamnă că nu le raportează”, a explicat Alexandru Rogobete.

În toate aceste dezbateri despre reforma sistemului de sănătate observăm cum sunt evitate mereu probleme grave sau politicienii caută justificări doar pentru a spune că și în alte țări există aceste probleme. Sistemul de sănătate din România a fost mereu criticat de instituțiile UE, produce anual numeroase victime cu pacienți uciși de infecții nosocomiale sau pacienți care au decedat pentru că nu au acces la servicii medicale, în timp ce autoritățile încearcă să-și spele imaginea cu o digitalizare care nu poate rezolva problemele grave.

Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News