PSD este măcinat de lupte interne după ce a înregistrat cel mai mare eșec la alegeri. Intrarea la guvernare, într-un guvern dirijat de Nicușor Dan, i-a afectat pe social-democrați și mai mult în sondaje, unde au coborât la 13%.
Prăbușirea PSD a început în 2019, când Liviu Dragnea a fost condamnat la închisoare, iar partidul nu avea niciun lider care să-l înlocuiască. PSD e obișnuit cu un lider atotputernic, care să aibă și rolul de locomotivă la alegeri, dar situația actuală arată un partid cu un viitor incert.
De la lider atotputernic la grupuri slabe
După perioada cu Viorica Dăncilă, grupul condus de Marcel Ciolacu a preluat conducerea PSD, fiind ajutat de Sorin Grindeanu, Paul Stănescu, Mihai Tudose. Social-democrații au renunțat la liderul atotputernic și au pus puterea în mâna unui grup. Dar niciun politician promovat de PSD, în ultimii 5 ani, nu a reușit să atragă simpatia electoratului.
Marcel Ciolacu a devenit cel mai mare eșec politic al partidului, nereușind să intre în turul doi al alegerilor prezidențiale, pentru prima dată în istoria partidului, și ulterior nu a reușit să o facă nici cu un candidat comun cu PNL și UDMR.
Chiar dacă Ciolacu a ratat, în 2024, turul doi al alegerilor prezidențiale, grupul de lideri l-a menținut la conducerea partidului. O altă greșeală care nu s-a mai văzut în istoria partidului. Năstase, Geoană și Ponta au pierdut alegerile prezidențiale în turul doi și au fost îndepărtați de la conducerea PSD. Marcel Ciolacu a rămas șef al PSD, premier în Guvern și prăbușirea partidului a continuat.
Amânarea Congresului, o strategie pentru salvarea grupului
În ultimele 9 luni, PSD a înregistrat eșec după eșec, însă actuala conducere nu se grăbește cu Congresul. Strategia lui Sorin Grindeanu este aceea de a amâna Congresul până în septembrie, în speranța că se vor calma conflictele din partid și intrarea la guvernare îl va ajuta. Dar intrarea la guvernare se dovedește cea mai mare problemă pentru PSD, care a ajuns la 13%.
Robert Cazanciuc, senator și fost ministru PSD, a declarat că partidul ar trebui să organizeze cât mai repede Congresul și să aleagă o nouă conducere. Senatorul a criticat dur conducerea partidului din ultimii ani și rezultatele foarte slabe la alegeri.
„PSD are urgent nevoie de o nouă imagine a conducerii partidului care să îl scoată din zona retrogradării. Soluția nu o reprezintă blaturile cu arbitrii și conducătorii adversarilor. Soluția este trimiterea în tribune a celor care se ascund sub copertina băncii de rezerve și încearcă să dirijeze jocul nu pentru ca echipa să câștige spre bucuria suporterilor care plătesc, ci pentru a crește valoarea de piață a propriilor jucători.
Acel 13 % reflectat de sondaje în dreptul PSD reprezintă, de fapt, oglinda rupturii conducerii PSD de nevoile reale ale poporului”, a spus Cazanciuc.
Titus Corlățean, senator și fost ministru PSD, a atacat și el actuala conducere a partidului, precizând că e nevoie de o nouă echipă.
„Voi susține crearea unei echipe care să înnoiască partidul. E prea devreme, nu am eu ideile de leadership, de șefie, dar cu certitudine e nevoie de o schimbare în bine pentru partid”, a declarat Corlățean.
Deși cei doi senatori nu fac parte din actuala conducere, declarațiile lor arată că PSD-ul are numeroase lupte interne. Totuși, niciunul nu pare să aibă potențialul de a prelua funcția de președinte, astfel se caută o alternativă care să concureze cu Sorin Grindeanu.
În urmă cu câteva săptămâni, se vorbea despre o candidatură a lui Bogdan Ivan, actualul ministru al energiei. Ivan are doar 34 de ani și în ultimii 3 ani a condus mai multe ministere. Deși a avut numeroase funcții importante, este prea puțin cunoscut pe scena politică și nu a demonstrat că ar avea suficient carismă pentru a deveni o locomotivă.
„Deocamdată nu m-am gândit la subiectul ăsta (candidatura sa la preşedinţia PSD – n.r.)”, declara Bogdan Ivan, în iunie.
Scandalurile de corupție, o eternă problemă
După scandalul cu Liviu Dragnea din 2019, PSD ar fi trebuit să se reformeze, însă scandalurile de corupție nu au lipsit. Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu și Alfred Simonis au fost implicați în cel mai mare scandal de corupție din politica românească din ultimii ani. Cazul Nordis a rămas ca o pată pe imaginea PSD, după ce s-a descoperit că liderii PSD mergeau în vacanțe cu avioane private plătite de patronii Nordis. Ulterior, Ciolacu a prezentat niște facturi pentru zborurile în Franța, însă scandalul a rămas și nu s-a stins.
Nici Paul Stănescu, secretarul general al PSD, nu poate să stea foarte liniștit după ce Parchetul European a început o anchetă împotriva familiei Stănescu. Nepotul liderului PSD este vizat, încă din 2024, într-un dosar privind fraudele cu fonduri europene și fals în afacerile cu ferme de porci. O astfel de anchetă se poate extinde, dar mult mai grav e că scandalul reprezintă o vulnerabilitate pentru Paul Stănescu, indiferent de rezultatul anchetei.
Guvernul lui Nicușor Dan, cu sau fără PSD
La alegerile prezidențiale din 2025, PSD l-a susținut pe Nicușor Dan în turul doi. Apoi a intrat la guvernare într-o majoritate controlată de Nicușor Dan. PSD s-a așezat la masă cu USR și această decizie cu greu poate fi explicată în fața electoratului. Cele două partide au idei complet diferite privind guvernarea și au votanți complet diferiți.
Pentru prima dată, PSD își asumă măsuri de austeritate, în condițiile în care social-democrații îl criticau pe Traian Băsescu tocmai pentru austeritatea din criza economică din urmă cu 15 ani. Intrarea la guvernare cu USR a fost decisă prin vot, a precizat Sorin Grindeanu. Social-democrații nu aveau altă soluție după ce au construit narațiunea că luptă cu „extremiștii” din Parlament, referindu-se la cei de la AUR.
„Azi am avut această consultare cu colegii şi din comitetele politice judeţene. Până în 5.000 de oameni, mai exact 4.770 de colegi. Am avut de ales între a intra la guvernare, pe negocierea politică pe care dumneavoastră o ştiţi şi pe măsurile fiscale, care în mare parte au fost prezentate, şi trecerea în opoziţie a PSD. Pot să vă spun că au votat 4.673 de colegi, 97 de colegi nu au votat, 3.339 – da, adică într-un procent de 71,5% pentru da. Opoziţie – 27,3% şi 60 de voturi – abţinere”, a precizat Sorin Grindeanu.
„Noi sutem sistemul!”
PSD e un partid fără direcție, iar fiecare încearcă să se salveze cum poate. Victoria Stoiciu, vicepreședinte PSD, a făcut o declarație controversată în ultimele zile, precizând că PSD este sistemul și le-a spus votanților AUR că sunt frustrați. Stoiciu este celebră pentru faptul că susține comunitatea LGBT din România, iar astfel de poziții nu se pliază cu tendințele conservatoare din partid.
„Dar o foarte mare parte a acestui electorat nu votează AUR pentru că sunt ultra-conservatori! Votează AUR pentru că sunt frustraţi, sunt revoltaţi de sistem, pentru că s-au săturat! Pentru că e efectiv un vot antisistem, nu e un vot ultraconservator. Ori aici noi, PSD, nu avem cum să fim antisistem când noi suntem sistemul!”, a declarat vicepreședintele PSD, adusă în partid de Marcel Ciolacu și după câteva luni instalată în conducerea partidului.
Intrarea Victoriei Stoiciu în PSD arată o altă problemă a partidului: social-democrații nu au niciun sistem intern prin care să-i răsplătească pe membrii de partid. Ascensiunea la putere și în funcții importante se face cu ajutorul grupurilor care dețin controlul. Membrii care muncesc în teritoriu pot fi ignorați, în timp ce conducerea partidului este oferită unor persoane care au intrat de câteva luni și nu au niciun contact cu electoratul. O astfel de atitudine nu face decât să-i descurajeze pe membrii din teritoriu, ceea ce s-a văzut la alegeri.
CITEȘTE ȘI: ANALIZĂ De ce nu mai sunt primarii locomotivele PSD și PNL: criză profundă în marile partide
Cea mai mare luptă din istoria PSD
Sorin Grindeanu vrea să rămână la conducerea PSD, însă este considerat responsabil pentru eșecurile politice. De asemenea, acesta are și scandalul Nordis. Social-democrații ar vrea să scape de acest scandal. Eticheta de „partid-Nordis” nu îi ajută deloc în relația cu cetățenii.
Paul Stănescu va încerca să-și conserve puterea în interiorul partidului, direct sau prin intermediari, însă nu e clar cu cine o va face. Acesta are abilitatea de a negocia cu toți.
Grupul senatorilor PSD care cer demisia lui Grindeanu ar putea să atragă mai multe persoane din partid. Aceștia nu au un candidat pentru funcția de președinte, iar tinerele speranțe pot fi un semnal de reformă în măsura în care au și potențial electoral.
Nici Gabriela Firea nu trebuie scoasă din calcule pentru că rămâne unul dintre liderii cu cea mai mare notorietate. Aceasta poate profita de faptul că femeile au fost îndepărtate din conducerea partidului. Firea este, totodată, și principalul adversar al lui Nicușor Dan, iar aceasta ar ajuta PSD mai ales în opoziție împotriva actualului președinte al țării. Fostul primar controlează organizația PSD București și s-a arătat dispusă să candideze la alegerile locale anticipate.
„Îmi doresc o procedură internă transparentă și democratică de desemnare a candidatului la Primăria București. Să-i consultăm pe colegii de la sectoare și de la organizațiile interne. (…) Unii s-au jucat de-a alegerile în București și de acolo a început seria de strategii greșite și eșecul PSD în alegerile prezidențiale. Adversarii noștri politici au fost mai uniți, și-au făcut mai bine temele și au câștigat Primăria Capitalei și apoi Președinția”, a spus Firea.
Situația actuală arată că PSD este măcinat de lupte interne și conflictele abia au început. Actuala conducere speră că intrarea la guvernare va calma nemulțumirile, dacă funcțiile și banii vor fi împărțiți în partid, însă sondajele arată că ar putea fi ultima guvernare pentru PSD.
Autor
Urmărește știrile PSNews.ro și pe Google News
