Skip to content
Politică

ANALIZĂ. PSD și liniștea dinaintea furtunii. De ce scandalul politic se va muta în curând în Kiseleff

Inquam Photos / George Călin

PSD, la fel ca toate partidele parlamentare (cu excepția AUR), au o mare problemă de leadership. Două întrebări cheie se pun acum în interiorul PSD. Cine va prelua funcția de premier din mai 2023 în Marea Coaliție cu PNL? Și doi, cum se va numi prezidențiabilul PSD la alegerile din 2024?

Răspunsul teoretic este Marcel Ciolacu, șeful partidului. Cel puțin pentru poziția de premier ce revine PSD din 2023. Însă, Ciolacu ezită să spună cu subiect și predicat că își asumă această poziție, iar despre prezidențiale nici nu vrea să comenteze. Ciolacu admite, însă, scenariul unei candidaturi din exteriorul partidului.

Marcel Ciolacu, presedintele PSD (Inquam Photos / Sabin Cirstoveanu)

Astfel, Noul PSD se află în fața acestor două dileme: “cine să fie premier, cine să fie prezidențiabil?”, chestiuni care în trecutul recent au provocat crize și eșecuri electorale pentru partid. Victor Ponta a fost presat să candideze la prezidențiale, deși nu era încântat de idee, mai avea doi ani de mandat și o majoritate solidă în Parlament, care nu l-ar fi dat niciodată jos. După ce a pierdut, Liviu Dragnea l-a eliminat din partid. Așa a sfârșit și Viorica Dăncilă. Cultura organizațională a PSD se manifestă prin “împingerea în față a liderului până își rupe gâtul”, niciun șef PSD nu a rezistat pierderii alegerilor prezidențiale deși, paradoxal, partidul a câștigat întotdeauna parlamentarele în ultimii douăzeci de ani. La fel, Marcel Ciolacu a câștigat ultimele alegeri parlamentare și locale, motiv pentru care beneficiază încă de o relativă liniște in partid. În subteranele PSD se ascut săbiile, lustruite de ambițiile nemăsurate de putere ale liderilor centrali.

Aparenta liniște din PSD ascunde ambițiile a cel puțin trei-patru lideri naționali care și-ar dori atât funcțiile de președinte de partid, de premier sau, de ce nu, chiar cea de președinte al României. PSD este rupt/ poziționat în trei tabere mari.

Prima tabăra îi are în centru pe Gabriela Firea și pe secretarul general Paul Stănescu, cel care controlează ce a mai rămas din rețeaua aleșilor locali/ baroni din epoca Dragnea. În ciuda pierderii alegerilor locale de la București, Firea a revenit în simpatia publică, în special a bucureștenilor, după ce primarul în funcție Nicușor Dan a eșuat lamentabil după doar un an și jumătate de mandat. Firea este în continuare cel mai bine poziționat lider PSD în sondajele de opinie, deși cel “vândut” opiniei publice este Alexandru Rafila, ceea ce creează mari frământări în PSD pentru lideri ca Mihai Tudose sau Sorin Grindeanu. Rafila este împins în față în sondajele de opinie plătite de PSD pentru a o eclipsa pe Firea și, la o adică, pentru a-l anunța drept “candidat iepure” de premier, de președinte etc

Gabriela Firea și Marcel Ciolacu. (Inquam Photos / Octav Ganea)

Influența guvernamentală a taberei Firea- Stănescu este destul de importantă. De fapt, Ciolacu a avut grijă ca fiecare pol de putere din partid să primească poziții executive de miniștri, secretari de stat, deconcentrate. Ciolacu încă nu a uitat că Paul Stănescu l-a încoronat șef la PSD după eliminarea Vioricăi Dăncilă. Totuși, nici “nea Paul” Stănescu nu a înghițit bine faptul că Ciolacu s-a înconjurat de Tudose, Grindeanu și Marian Neacșu.

Paul Stănescu și Marcel Ciolacu (Inquam Photos / Octav Ganea)

Gruparea Stănescu-Firea și-a adjudecat, la partajarea Guvernului, chiar Ministerul Agriculturii, dorit asiduu de liberali, prin titularul Adrian Chesnoiu. Însă, personal, Firea știe că a fost păcălită cu un fantomatic minister al Familiei, iar ministerul Muncii se află sub influența Olguței Vasilescu, fostul ministru și actualul primar al Craiovei, la al doilea mandat. Relațiile dintre Firea si Vasilescu sunt, însă, apropiate. Pe termen scurt, Gabriela Firea și-ar dori o revanșă la Primăria Capitalei, însă lucrurile sunt încurcate de dorința liberalilor de a organiza la pachet alegerile locale și parlamentare. Alte voci spun că doar localele și europarlamentarele să fie comasate, la fel parlamentarele cu prezidențialele. Dacă Firea redevine primar general ar putea renunța la ambițiile de a candida la președinție.

Cealaltă tabără din PSD s-a cristalizat în jurul lui Sorin Grindeanu, vicepremier și ministru al Transporturilor. La ea au aderat liderii PSD din Ardeal, strânși în jurul lui Vasile Dîncu și Radu Moldovan, președintele CJ Bistrița Năsăud. Moldovan, spre deosebire de baronii PSD din Moldova (Arsene, Marcel Popa), a dat dovadă de o discreție proverbială în timp ce a pus în operă multiple proiecte de dezvoltare a județului în ultimii opt ani. Micul județ din Ardeal întrece în infrastructură și dotări spitalicești județele bogate din centrul Transilvaniei.

Sorin Grindeanu (Inquam Photos / George Calin)

În cazul în care Marcel Ciolacu nu își exprimă intenția de a prelua funcția de premier sau de a candida la președinția României, o va face cu siguranță Grindeanu. O variantă de candidat din exterior adusă de Ciolacu pe ultima sută de metri, de tipul Mircea Geoană, fost președinte însă al PSD, se va lovi de opoziția internă a celor două tabere: Firea- Stănescu și Grindeanu- Dîncu.

La prima vedere, tabăra lui Grindeanu este cel mai bine poziționată pe termen lung în bătălia de putere din PSD, însă anumite accidente de parcurs pot da toate planurile peste cap. De exemplu, condamnarea la peste opt ani de închisoare a baronului de Neamț, Ionel Arsene, sau diversele tinichele ale lui Victor Ponta, cel care, interesat sau nu, i-a devenit principalul sfătuitor lui Grindeanu. Un Grindeanu despre care toți jucătorii politici avizați susțin că este predestinat să îl contracandideze la prezidențiale pe Nicolae Ciucă și apoi să devină premierul României.

Un alt ambițios al PSD este Mihai Tudose, cel mai apropiat tovarăș politic al lui Ciolacu până la scandalul de pomină din iarnă, de la formarea guvernului.

Mihai Tudose (Inquam Photos / George Călin)

Tudose nu are o tabără bine conturată și, teoretic, joacă încă în echipa lui Ciolacu. Tudose s-a opus numirii în guvern, pe poziția de ministru al Apărării, a lui Vasile Dîncu, poziție pe care o dorea chiar el. Cearta dintre cei doi a fost potolită cu cedarea Ministerului Economiei către gruparea Tudose, cel care are mare trecere în județele PSD de la Dunăre și malul mării: Galați, Brăila, Constanța. Tudose își dorește, fără doar și poate, poziția de premier din mai 2023, dar pentru prezidențiale el este adeptul variantei externe Mircea Geoană, o variantă susținută tacit și de Ciolacu. Relațiile proaste dintre Tudose și Grindeanu (apropiat de Ponta), dar și cu Firea (sunt memorabile războaiele dintre cei doi) face imposibilă o revenire a acestuia în fruntea unui guvern. Mihai Tudose își dorește, pe termen scurt, ca Vasile Dîncu să fie eliminat din guvern si el să-i ia locul. O decizie care depinde, însă, exclusiv de Klaus Iohannis.

Vasile Dîncu/ Foto Facebook

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *