Skip to content
Europa

ANALIZĂ Puține surprize în alegerile prezidențiale din Franța. Urmează o reeditare mai strânsă a finalei din 2017

twitter

Alegerile prezidențiale din Franța, organizate duminica trecută, nu au produs o surpriză considerabilă. Numeroase sondaje de opinie apreciau că vom avea parte de o reeditare a finalei din 2017, respectiv o confruntare între Emmanuel Macron și Marine Le Pen.

Macron vs Le Pen, o confruntare consacrată

În 2017, victoria lui Emmanuel Macron, cel care candida pe baza unei platforme de centru, a reprezentat o surpriză în contextul evoluțiilor politice internaționale. În Europa și în America, populiștii erau pe val. În Statele Unite, Donald Trump câștigase alegerile prezidențiale, în Grecia populiștii de stânga se aflau la putere, iar în Marea Britanie populismul luase forma Brexit-ului. Ungaria era deja condusă de populistul Viktor Orban. Curând, populiștii aveau să câștige teren și în state precum Germania, Spania și Italia. Cu alte cuvinte, toți demagogii care promiteau că ridică ziduri în fața imigranților, care ignorau experții și expertiza și care promiteau o revenirea la o epocă de aur imaginară, se aflau în ascensiune.

Dar Franța nu avea să cadă pe mâinile populiștilor, Le Pen suferind o înfrângere categorică în finala prezidențială împotriva lui Emmanuel Macron în 2017 – 66% la 34%. Acum însă lucrurile par a fi mai strânse.

Rezultatele primului tur de scrutin din Franța arată că Marine Le Pen rămâne cel mai puternic adversar al lui Macron și cel mai puternic populist de dreapta din Franța. Ceilalți doi populiști radicali, Eric Zemmour, pe partea dreaptă a spectrului politic și Jean-Luc Mélenchon, pe partea stângă a spectrului politic, s-au clasat în spatele lui Le Pen cu 7%, respectiv 22%, potrivit exit-poll-urilor. Ceilalți candidați manistream, socialista Anne Hidalgo, edil al Parisului și republicana Valérie Pécresse au obținut scoruri mici 1,9-2,1%, respectiv 5%.

Macron s-a impus cu 28 de procente în primul tur, fiind votat cu precădere în partea de Vest a Franței și în centru. Le Pen, care s-a clasat pe a doua poziție cu 23 de procente, a adunat voturi multe în Nord-Est și în Sud. Deziluziile în rândul gulerelor albastre din Franța au contribuit cu siguranță la suportul de care s-au bucurat populiștii în aceste alegeri. Un sondaj Ifop realizat înaintea alegerilor prezidențiale din Franța arăta că gulerele albastre vor vota în principal cu Marine Le Pen – 36%. Macron era creditat doar cu 20% din votul gulerelor albastre, iar Mélenchon era și el creditat cu 19 procente. De altfel, Mélenchon a obținut un scor foarte apropiat de cel obținut de Le Pen, iar acest lucru se datorează cu siguranță sprijinului oferit de clasa muncitoare din Franța.

În primul mandat, Macron s-a confruntat cu provocări pe plan intern, dar și pe plan extern. Pe plan intern s-a confruntat cu protestele Vestelor Galbene, a introdus reforme de reglementare și s-a orientat puternic către crearea de noi business-uri. La nivel european, Franța a sprijinit puternic Planul de redresare pentru Europa. Dar, totodată, Macron nu a reușit să rezolve complicata problemă a pensiilor în Franța. La nivel internațional a identificat în mod corect China și Rusia drept principale pericole pentru actuala ordine internațională, spre deosebire de Le Pen, o admiratoare istorică a lui Putin. Tot la nivel internațional a continuat linia tradițională franceză, de minimalizare a rolului NATO și de creare a unei alternative europene pentru Alianța Nord-Atlantică. Războiul din Ucraina însă a demonstrat că Europa are nevoie de umbrela de securitate oferită de Statele Unite.

Pandemia a dus la o polarizare în Franța (și nu numai), iar lucrul acesta a erodat sprijinul pentru centru și, deci, pentru Macron. Rezultatul primului tur arată că vom avea parte de o confruntare mult mai strânsă în turul doi între Le Pen și Macron față de finala din 2017. Macron pleacă cu prima șansă și ar putea deveni primul președinte francez, după Charles de Gaulle în 1965, care să fie reales în funcție, în timp ce deține totodată o majoritate parlamentară.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *